CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE ȘI PREAMBUL

Preambul 

Partidul C.R.E.D.(CREDINȚĂ-RESPECT-ECHITATE-DEMNITATE) s-a format din nevoia reală de a reconstrui încrederea între cetățean și stat. România are nevoie de responsabilitate, ordine și decizii luate în interes public, nu politic. Ne adresăm tuturor celor care cred că o societate funcțională începe cu reguli corecte, respect reciproc și instituții care lucrează pentru oameni. Vrem un stat care oferă siguranță, echitate și demnitate fiecărui cetățean.

Misiunea C.R.E.D.

Să oferim României o guvernare curată, eficientă și orientată către rezultate. Să susținem o administrație care răspunde rapid și corect la nevoile oamenilor și care respectă legea, valorile naționale și demnitatea individului.

Viziunea C.R.E.D.

Ne dorim o țară în care drepturile sunt protejate, munca este răsplătită, educația pregătește oameni competenți, iar sănătatea este accesibilă. Un stat în care deciziile se iau transparent, resursele sunt gestionate corect și fiecare cetățean este tratat cu respect. Vedem o Românie în care economia servește omul, nu invers. Unde antreprenorul român nu este sufocat de birocrație, ci sprijinit să creeze locuri de muncă, produse locale și demnitate economică. Unde educația te pregătește pentru viață, nu doar pentru examene. Unde sănătatea nu e privilegiu, ci drept și datorie publică. Vedem o țară în care justiția nu se teme de influență politică, iar politicienii respectă conștiința poporului. O țară în care statul nu mai e perceput ca un partener indiferent, ci ca un sprijin firesc, apropiat, transparent. Un stat care vorbește pe limba oamenilor, digitalizat, decentralizat și demn. Aceasta este viziunea noastră: o Românie în care omul este respectat, credința este vie, echitatea este lege, iar demnitatea nu se negociază!

Valorile fundamentale C.R.E.D.

C – Credință

   Credința este punctul de plecare. Credința în oameni, în reguli drepte, în România, în capacitatea noastră de a construi ceva mai bun. Politica trebuie să fie făcută cu bună-credință, nu cu cinism. Fără credință, nu există direcție, nu există coerență, nu există încredere. Noi credem că binele public poate fi apărat doar atunci când principiile sunt mai importante decât avantajele de moment.

R – Respect

   Respectul este prima formă de dreptate! Respect pentru familie, pentru muncă, pentru bătrâni și copii, pentru dascăli și medici, pentru tot ce ține în picioare fibra acestui neam. Respect pentru lege, dar și pentru nevoia reală a omului. Respect între stat și cetățean – un respect care trebuie câștigat prin transparență, onestitate și apropiere. Fără respect, politica devine abuz, iar societatea devine haos.

E – Echitate

   Echitatea nu înseamnă egalitate forțată, ci șanse drepte pentru toți. Un stat echitabil este acela care nu lasă pe nimeni în urmă, care sprijină pe cel aflat în nevoie fără a pedepsi inițiativa. Vrem o Românie în care copilul de la sat are aceleași șanse ca cel din capitală, iar munca este răsplătită indiferent de cine ești și de unde vii. Echitatea înseamnă și un stat care distribuie corect resursele, dar și responsabilitate individuală.

D – Demnitate

   Demnitatea este temelia libertății autentice! Demnitatea este ceea ce nu trebuie pierdut niciodată, nici în fața sărăciei, nici în fața puterii. Demnitate înseamnă ca fiecare om să fie tratat cu respect, indiferent de statutul social. Înseamnă ca statul să nu umilească, iar politicienii să nu manipuleze. Pentru noi, demnitatea nu este o lozincă, ci o linie roșie: în politicile sociale, în educație, în modul în care ne reprezentăm țara în exterior.

Nucleul ideologic al C.R.E.D: Democrație Națională Responsabilă – aceasta este esența noastră.

   Democrație Națională Responsabilă este un model de guvernare care respectă voința poporului prin mecanisme democratice autentice. Statul este suveran, protejează interesul național și acționează cu responsabilitate față de cetățeni, resurse și viitor. Susține relații de bună vecinătate și cooperează activ atât cu Alianța Nord-Atlantică (NATO) și Uniunea Europeană, cât și cu alți parteneri strategici pentru a consolida securitatea, stabilitatea și dezvoltarea regională și globală. Partidul C.R.E.D. își desfășoară activitatea în respectul suveranității naționale, al independenței statului, al integrității teritoriale a României, al ordinii de drept și al principiilor democrației constituționale.

Art. 1 – Cadrul legal

(1) Partidul C.R.E.D. este persoană juridică română de drept public, înregistrată ca partid politic, rezultată din asocierea liberă a cetățenilor români cu drept de vot care aderă la principiile, doctrina, programul și prezentul statut.

(2) Partidul își desfășoară activitatea în conformitate cu Constituția României, Legea nr. 14/2003 privind partidele politice, legislația română în vigoare și prezentul statut.

 (3) Partidul nu organizează și nu desfășoară activități de natură militară sau paramilitară, nu constituie formațiuni armate și nu permite ca activitățile sale să fie folosite în acest scop.

(4) Orice activitate a partidului se desfășoară cu respectarea principiilor pluralismului politic, ale statului de drept și ale democrației constituționale.

Art. 2 – Elementele de identificare ale Partidului C.R.E.D.

   Denumirea partidului este: C.R.E.D. – Credință. Respect. Echitate. Demnitate.
Semnul permanent al partidului este cel prezentat în Anexa 1 a prezentului statut. Semnul electoral al partidului este identic cu semnul permanent al partidului. Acesta poate fi modificat prin Hotărârea Congresului, care va fi comunicată Biroului Electoral Central (BEC), în conformitate cu legea. Sediul central al partidului C.R.E.D. este situat în București, strada Drumul Sării, nr. 144, sector 6.

Art. 3 – Obiectivele și scopul partidului C.R.E.D.

   Partidul C.R.E.D. urmărește exclusiv obiective politice, în conformitate cu Constituția României și cu legislația în vigoare, participând liber la formarea și exprimarea voinței politice a cetățenilor români și îndeplinind o misiune publică garantată de lege Obiectivele partidului C.R.E.D. sunt exclusiv de natură politică, în scopul dezvoltării societății românești, promovând interesele românilor de pretutindeni, indiferent de etnie, prin punerea în aplicare a programului politic al partidului C.R.E.D.

Art. 4 – Principiile Partidului C.R.E.D.

   Principiile doctrinare ale partidului sunt: Democrația, Sustenabilitatea, Transparența, Credința, Demnitatea și Responsabilitatea. Principiile de organizare și funcționare ale partidului sunt: Echilibru și Demnitate, Viziune și Strategie, Unitate și Predictibilitate.
C.R.E.D. este un partid deschis, care se adresează, prin întreaga sa activitate politică, tuturor categoriilor sociale din rândul cetățenilor care consideră munca și creativitatea ca fiind elemente fundamentale ale existenței și formării personalității.

Art. 5  – Organizarea și reprezentarea Partidului C.R.E.D.

   În relațiile cu autoritățile publice, persoanele juridice și terții, Partidul C.R.E.D. este reprezentat de Președintele Partidului. Acesta este organul competent să semneze documentele oficiale, să încheie acte juridice în numele partidului și să îl reprezinte în justiție, personal sau prin împuterniciți desemnați. Partidul C.R.E.D. este organizat pe unități administrativ-teritoriale și subdiviziuni ale acestora, iar după caz, prin alte structuri de organizare. Reprezentarea  la nivelul structurilor organizatorice, de președinții de organizații (teritoriale și/sau speciale), în limita competențelor prevăzute de statut.

Art. 6 – Legătura Partidului C.R.E.D.cu alte partide

   Partidul C.R.E.D. promovează colaborarea cu alte partide democratice, pentru realizarea scopului și obiectivelor sale, strict în interesul poporului român și al Diasporei.

Art. 7 – Legătura Partidului C.R.E.D.cu alte instituții și organizații

   Partidul C.R.E.D. colaborează cu societatea civilă și, în mod neconfesional, cu Biserica, în vederea realizării obiectivelor majore ale societății românești de natură spirituală, morală și socială, fără a implica ingerință religioasă în deciziile politice, conform art. 29 alin. (5) din Constituție. Partidul colaborează, la nivel central și teritorial, cu sindicatele și patronatele, în vederea realizării armoniei și solidarității sociale și dezvoltării unei economii de piață eficiente.

CAPITOLUL II

MEMBRII PARTIDULUI C.R.E.D.

Secțiunea I – Dispoziții generale

Art. 8 – Membrii

(1) Poate deveni membru al Partidului orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică sau convingeri religioase, care îndeplinește următoarele condiții:

1. a) este cetățean român;
   b) a împlinit vârsta de 18 ani;
   c) aderă la valorile, principiile, doctrina și Programul Partidului și militează pentru realizarea obiectivelor acestuia;
   d) se angajează să respecte statutul și disciplina Partidului;

(2) Nu poate deveni membru al Partidului C.R.E.D. persoana care:
a) este membru al altui partid politic;
b) a fost condamnată definitiv pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea;
c) se află în situațiile de incompatibilitate prevăzute de Legea nr. 14/2003, de legislația în vigoare.

(3) Încălcarea dispozițiilor alin. (2) atrage pierderea de drept a calității de membru al Partidului C.R.E.D.

Art. 9 – Membrii de onoare

Membrii Partidului care, prin activitatea lor în cadrul Partidului, s-au remarcat în mod deosebit, dar nu mai pot depune o activitate politică susținută, pot fi distinși cu demnitatea de membru de onoare al Partidului, prin hotărârea Comitetului Național de Conducere, cu avizul Biroului Național de Conducere, la propunerea Președintelui Partidului și a membrilor de onoare.

Art. 10 – Activitatea membrilor Partidului C.R.E.D.

(1) Membrii Partidului pot face parte dintr-o singură organizație teritorială, de același nivel, în cadrul căreia își desfășoară activitatea.
(2) Fiecare membru poate activa în cel mult una dintre organizațiile speciale.
(3) Activitatea fiecărui membru al Partidului va fi evaluată periodic, conform grilei naționale de evaluare.

Secțiunea II – Dobândirea calității de membru al Partidului C.R.E.D.

Art. 11 – Cererea de înscriere în Partid

Dobândirea calității de membru se face în baza aprobării unei cereri de înscriere adresate organizației de apartenență, care poate fi:

(1) Organizația locală în raza căreia solicitantul își are domiciliul sau reședința;

(2) Organizația locală în raza căreia solicitantul își desfășoară activitatea profesională sau de studiu;

(3) dacă o astfel de organizație locală nu există, cererea se adresează Biroului Filialei Județene din județul în care solicitantul dorește să activeze;

(4) dacă o astfel de organizație județeană nu există, cererea se adresează Biroului Național de Conducere;

(5) persoanele care au domiciliul, reședința sau locul de muncă în municipiul București se pot înscrie în oricare dintre filialele de sector ale municipiului București.

(6) Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot deveni membri ai Partidului C.R.E.D. și pot constitui grupuri sau organizații de partid, cu respectarea legislației statului pe teritoriul căruia se află.

Art. 12 – Aprobarea cererii

(1) Cererea de înscriere este supusă aprobării biroului de conducere al organizației de apartenență, care trebuie să se pronunțe asupra acesteia în termen de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării.
(2) Data aprobării cererii reprezintă data înscrierii în partid.
(3) În cazul respingerii cererii, decizia se va comunica solicitantului în termen de 7 zile calendaristice. Decizia de respingere se comunică prin poștă la adresa indicată în documentele de înscriere sau prin e-mail, la adresa indicată.
(4) Documentele de înscriere în Partid sunt proprietatea Partidului C.R.E.D., nu se returnează solicitantului, nu se înstrăinează și nu se transferă niciunei persoane sau entități din afara partidului. Ele pot fi comunicate exclusiv instituțiilor statului care au dreptul legal de a solicita astfel de informații, în condițiile legii.

(5) Prelucrarea datelor se face în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 și Legea nr. 190/2018, cu consimțământul explicit al solicitantului

Art. 13 – Contestarea deciziilor de aprobare sau de respingere

(1) Împotriva deciziei de aprobare a cererii, orice membru al Partidului poate formula contestație în termen de 15 zile calendaristice de la data aprobării cererii. Contestația se judecă de Comisia de Arbitraj, în prezența părților, în termen de 30 de zile calendaristice. Decizia Comisia de Arbitraj este definitivă.

(2) Împotriva deciziei de respingere a cererii, solicitantul poate formula contestație în termen de 15 zile calendaristice de la comunicarea deciziei. Contestația se judecă de Comisia de Arbitraj, în prezența contestatarului, în termen de 30 de zile calendaristice. Decizia Comisia de Arbitraj este definitivă.

Art. 14 – Dobândirea calității de membru în caz de comasare

   În cazul comasării Partidului cu un alt partid, dobândirea calității de membru, precum și vechimea în partid se stabilesc conform protocolului de comasare, semnat între părțile implicate.

Art. 15 – Cererea de transfer

(1) Cererea de transfer într-o altă organizație va fi însoțită de avizul organizației de proveniență și se va adresa noii organizații de apartenență.

(2) Decizia de admitere sau respingere a cererii de transfer aparține Biroului Organizației Locale în care membrul dorește să se transfere. Decizia va fi comunicată organizației din care membrul dorește să se transfere.

(3) Decizia de respingere a cererii de transfer poate fi contestată la Comisia de Arbitraj a filialei în care membrul dorește să se transfere, în termen de 15 zile calendaristice de la comunicarea deciziei de respingere. Comisia de Arbitraj se pronunță în termen de 30 de zile calendaristice de la sesizare. Decizia este definitivă. Începând cu data admiterii cererii de transfer, membrul devine membru al Organizației Locale care l-a primit și își pierde calitatea de membru al organizației din care s-a transferat.

Secțiunea III

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEMBRILOR PARTIDULUI

Art. 16 – Drepturile

(1) Membrii Partidului au următoarele drepturi:

1. a) să aibă inițiative cu caracter politic sau administrativ, în scopul îmbunătățirii activității structurilor organizatorice din care fac parte, inițiative care vor fi supuse dezbaterii forurilor de conducere competente;
   b) să își exprime opiniile în mod liber, în cadrul structurilor de partid din care fac parte, asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii;
   c) să participe la activitățile organizate de partid și la procesul de adoptare a hotărârilor în cadrul structurilor din care fac parte;
   d) să aibă acces la informațiile privind activitatea partidului și la hotărârile forurilor de conducere;
   e) să aleagă persoane în funcții de conducere ale partidului.
2. f) să fie aleși sau desemnați în funcții publice, în conformitate cu legislația în vigoare și statutul partidului.
3. g) să participe la activitățile partidului, la toate nivelurile sale organizatorice.
4. h) să aleagă și să fie aleși în organele de conducere ale partidului, conform prevederilor statutului.
5. i) să propună inițiative politice, să formuleze opinii și critici în cadrul forurilor interne ale partidului.
6. j) să fie informați periodic despre activitatea partidului, deciziile organelor de conducere și utilizarea resurselor financiare.
7. k) să beneficieze de protecția și sprijinul partidului în exercitarea activităților politice legale.
8. l) să demisioneze din partid în orice moment, cu efect imediat, prin notificare scrisă.
9. m) Să conteste deciziile și sancțiunile aplicate, potrivit procedurilor statutare.

Art. 17 – Obligațiile

(1) Membrii Partidului au următoarele obligații:

1. a) să respecte și să promoveze principiile, valorile, doctrina și programul partidului în activitatea politică, profesională și socială;
2. b) să respecte prevederile prezentului statut.
3. c) să îndeplinească hotărârile adoptate de forurile de conducere ale partidului;
4. d) să exercite cu competență și onestitate funcțiile publice în care au fost aleși sau numiți cu sprijinul partidului și să informeze periodic organizația din care fac parte cu privire la modul de exercitare a acestor funcții;
5. e) să reprezinte și să susțină public pozițiile oficiale ale partidului în cadrul activității desfășurate în orice funcție obținută cu sprijin politic din partea partidului;
6. f) să nu adopte atitudini publice contrare pozițiilor oficiale ale partidului;
7. g) să păstreze confidențialitatea documentelor și informațiilor interne ale partidului la care au acces;
8. h) să respecte legislația în vigoare și normele de comportament moral, atât în partid, cât și în societate;
9. i) să plătească cotizația de membru, lunar;
10. j) să militeze activ pentru unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea și independența statului național român, precum și pentru promovarea și susținerea prestigiului României în lume.
11. k) să respecte Constituția României, legile în vigoare, prezentul statut și programul politic al partidului.
12. l) să promoveze valorile, principiile și obiectivele partidului în activitatea publică și privată.
13. m) să participe la activitățile și acțiunile partidului și să îndeplinească sarcinile încredințate de organele de conducere.
14. n) să achite cotizația de membru în cuantumul și la termenele stabilite de partid.
15. o) să contribuie la păstrarea unității, disciplinei interne și imaginii publice a partidului.
16. p) să nu desfășoare activități politice contrare intereselor și obiectivelor partidului.
17. q) să informeze conducerea partidului în cazul schimbării datelor personale relevante pentru calitatea de membru.

(2) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alineatul (1) atrage răspunderea disciplinară a membrului, conform prevederilor Art. 20 și Art. 21 din prezentul statut.

Secțiunea IV. PIERDEREA CALITĂȚII DE MEMBRU AL PARTIDULUI

Art. 18 – Pierderea calității de membru

(1) Calitatea de membru al partidului se pierde în următoarele situații:
a) deces;
b) demisie;
c) excludere;
d) decădere din drepturi, conform legii.

(2) În cazul comasării Partidului C.R.E.D. cu un alt partid politic, calitatea de membru și vechimea în partid se stabilesc în conformitate cu protocolul de comasare.

(3) Demisia din partid este un act unilateral de voință, cu efect imediat, care se comunică în scris organizației din care face parte membrul.

(4) Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie, de drept, manifestarea voinței de demisie din Partidul C.R.E.D., fără a mai fi necesară o notificare expresă.

Secțiunea V. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 19 – Abateri disciplinare

(1) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

1. a) nerespectarea obligațiilor prevăzute la Art. 17 din prezentul statut;
2. b) interzicerea, prin hotărâre judecătorească definitivă, a exercitării drepturilor politice sau cetățenești;
3. c) falsificarea, sustragerea sau distrugerea de documente aparținând partidului;
4. d) împiedicarea, cu rea-credință, a înscrierii în partid a unor noi membri;
5. e) comiterea unor fapte care aduc prejudicii activității, imaginii, prestigiului sau unității partidului;

Art. 20 – Sancțiuni

(1) Pentru abaterile disciplinare, se pot aplica următoarele sancțiuni:

a)avertisment scris;

1. b) suspendarea din funcțiile de conducere și/sau interzicerea dreptului de a candida pentru astfel de funcții, pe o perioadă cuprinsă între 6 (șase) luni și 4 (patru) ani;
2. c) demiterea din funcțiile de conducere;
3. d) suspendarea temporară calității de membru al partidului, pe o perioadă cuprinsă între 6 (șase) luni și 2 (doi) ani;
4. e) retragerea sprijinului politic acordat de partid;
5. f) excluderea din partid.
6. g) retragerea funcțiilor deținute în cadrul partidului;

Art. 21 – Aplicarea sancțiunilor

(1) Sancțiunile prevăzute la Art. 19 și art.20 din prezentul statut se aplică în conformitate cu prevederile statutare ale partidului, de către forurile competente, în funcție de natura abaterii și de funcția deținută de persoana sancționată.

(2) Stabilirea organului competent pentru fiecare sancțiune va fi astfel:

1. a) Avertisment scris/suspendarea calității de membru – aplicat de Biroul Organizației Județene/Locale pentru membrii simpli, respectiv de Biroul National de Conducere pentru membrii organelor centrale.
2. b) Suspendarea din funcții / interzicerea candidaturii – decisă de Comitetului Național de Conducere.
3. c) Demiterea din funcții de conducere – decisă de organul care i-a ales.
4. d) Retragerea sprijinului politic – hotărâtă de Biroul Național de Conducere sau de organul care a validat candidatura.
5. e) Excluderea – decisă de Congres, conferință județeană sau adunarea generală locală în funcție de statutul membrului respectiv in partid.

(3) Aplicarea sancțiunilor se face cu respectarea principiilor proporționalității, gradualității și dreptului la apărare, în urma unei analize obiective a faptelor și a circumstanțelor cauzei.

(4) Sancțiunile prevăzute la Art. 20 se aplică numai după parcurgerea procedurii interne, cu respectarea dreptului la apărare al membrului vizat.

(5) Procedura internă presupune:

1. a) Sesizarea scrisă către organul competent, însoțită de probe;
2. b) Citarea membrului în cauză cu cel puțin 5 zile înainte de ședință;
3. c) Audierea membrului și administrarea probelor;
4. d) Deliberarea și votarea sancțiunii;
5. e) Motivarea în scris a deciziei și comunicarea acesteia în termen de 5 zile.

(6) Împotriva deciziei, membrul sancționat poate formula apel la Comisia Națională de Arbitraj în termen de 15 zile. Decizia Comisiei Naționale de Arbitraj este definitivă în cadrul partidului.

(7) Sancțiunile disciplinare se aplică numai după analizarea faptei în cadrul Comisiei de arbitraj a partidului sau a organizației teritoriale competente.

(8) Procedura disciplinară se desfășoară cu respectarea următoarelor garanții:

1. a) convocarea în scris a membrului vizat, cu prezentarea motivelor și a probelor;
2. b) acordarea unui termen rezonabil pentru pregătirea apărării;
3. c) dreptul membrului de a fi asistat de un alt membru al partidului sau de un avocat;
4. d) audierea părților și a eventualilor martori;
5. e) posibilitatea de a depune probe scrise sau alte mijloace de apărare;
6. f) adoptarea unei decizii motivate în scris.

(9) Decizia de sancționare se comunică în scris în termen de maximum 10 zile de la adoptare și trebuie să cuprindă:

1. a) faptele reținute;
2. b) temeiul legal și statutar;
3. c) sancțiunea aplicată;
4. d) termenul și procedura de contestare.

(10) Membrul sancționat are dreptul să conteste decizia în fața organului statutar superior sau, după caz, în fața Comisiei centrale de arbitraj a partidului, în termen de 15 zile de la comunicare.

(11) Hotărârea organului competent de soluționare a contestației este definitivă în cadrul partidului.

Art. 22 – Procedura jurisdicțională

(1) Cazurile privind abaterile disciplinare, precum și litigiile, conflictele sau diferendele de natură politică, organizatorică sau personală dintre membrii partidului se soluționează în cadrul comisiilor de arbitraj, constituite potrivit statutului.

(2) În toate fazele procedurii jurisdicționale, se asigură:

1. a) dreptul la apărare al persoanei în cauză;
2. b) citarea acesteia în timp util;

c)posibilitatea participării altor persoane a căror prezență este considerată necesară pentru soluționarea cauzei;

1. d) accesul la documentele relevante și formularea de apărări sau contestații.

(3) Hotărârile forurilor jurisdicționale se iau cu votul majorității membrilor prezenți care compun organul decizional respectiv și se motivează în scris.

CAPITOLUL III

ORGANIZAȚIILE PARTIDULUI

Art. 23 – Organizațiile partidului

(1) Partidul este organizat la nivel național și este constituit din următoarele tipuri de organizații teritoriale:

1. a) organizații locale – în localitățile urbane și rurale, precum și la nivelul sectoarelor municipiului București;
2. b) organizații județene – în fiecare județ și la nivelul municipiului București.

(2) În cadrul partidului funcționează și organizații speciale: de femei, tineret, studenți, salariați, precum și organizații profesionale, constituite în funcție de domeniul de activitate sau interes.

(3) Membrii partidului care locuiesc în alte țări aderă la Comitetul Românilor de Pretutindeni (CRP) și pot face parte, opțional, și din alte organizații speciale ale partidului.

(4) Organizațiile teritoriale sau speciale ale partidului nu au personalitate juridică, reprezentarea lor fiind exercitată conform art. 5 din prezentul statut.

(5) Până la constituirea formală a unei organizații, se pot înființa grupuri de inițiativă, compuse din cel puțin 3 membri ai partidului, dintre care unul este desemnat ca președinte al grupului. Acestea funcționează potrivit regulamentului intern aprobat de Congres.

Art. 24 – Organizațiile locale

(1) Organizația locală grupează toți membrii partidului care au domiciliul, reședința, locul de muncă sau desfășoară activități profesionale ori de studiu în localitatea respectivă sau într-unul dintre sectoarele municipiului București.

(2) O organizație locală se poate constitui cu minimum 5 membri. Dacă acest număr nu este atins, membrii respectivi pot forma un grup de inițiativă, până la îndeplinirea condițiilor pentru înființarea formală a organizației.

Art. 25 – Organizațiile județene

(1) În fiecare județ și în municipiul București funcționează câte o organizație județeană, care grupează:

a)toate organizațiile locale din județ;

b)filialele organizațiilor speciale constituite la acel nivel teritorial.

(2) Sediul organizației județene se află în localitatea de reședință a județului, respectiv în municipiul București.

Art. 26 – Organizațiile speciale

(1) Organizațiile speciale de femei, tineret și studenți reunesc membrii partidului care optează să activeze în aceste structuri, având ca scop:

1. a) stimularea participării categoriilor respective la viața politică, economică și socială a țării;
2. b) promovarea acestora în partid și în instituțiile statului;
3. c) abordarea problemelor specifice fiecărei categorii.

(2) Organizațiile profesionale reunesc membri ai partidului cu profesii sau ocupații comune ori înrudite, care aleg să se implice în activități politice legate de domeniul lor profesional.

(3) Congresul poate aproba constituirea de noi tipuri de organizații speciale, la solicitarea grupurilor de inițiativă formate în acest scop.

Art. 27 Comitetul Românilor de Pretutindeni (C.R.P.)

(1) Comitetul Românilor de Pretutindeni (C.R.P.) reunește toți membrii partidului care au domiciliul sau locul de muncă în afara teritoriului României, organizați în filiale constituite la nivelul fiecărei țări.

(2) Activitatea CRP este coordonată de un președinte interimar C.R.P., desemnat de președintele partidului și confirmat de Biroul Național de Conducere.

(3) Fiecare filială a CRP, precum și fiecare organizație locală din străinătate, este condusă de un președinte, un vicepreședinte și un secretar general, aleși în condițiile prevăzute de statutul partidului.

Art. 28 – Autonomie și subordonare

(1) Organizațiile teritoriale și filialele partidului beneficiază de autonomie organizatorică și funcțională, în limitele prevăzute de prezentul statut și de hotărârile forurilor superioare de conducere, având dreptul să:

1. a) elaboreze politici și strategii specifice comunităților pe care le reprezintă;
2. b) își aleagă propriile foruri de conducere;
3. c) desemneze delegați la conferințele județene și la Congresul partidului;
4. d) stabilească, în condițiile legii, candidații partidului pentru funcții publice;
5. e) își organizeze activitatea în mod propriu, potrivit regulamentelor aprobate.

(2) Organizațiile teritoriale se subordonează forurilor de conducere organizate la nivelul imediat superior. Organizațiile speciale și filialele acestora se subordonează forurilor centrale ale partidului, precum și celor teritoriale din care fac parte. Forurile de conducere ale organizațiilor speciale coordonează activitatea specifică a filialelor acestora.

CAPITOLUL IV

FORURILE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI

Secțiunea I – Dispoziții comune

Art. 29 – Forurile de conducere

(1) Partidul, la nivel național și la nivelul structurilor organizatorice teritoriale și speciale, are ca foruri de conducere următoarele:

1. a) Adunarea generală a membrilor sau a delegaților acestora;
2. b) Comitetul de conducere;
3. c) Președintele;
4. d) Biroul de conducere.

(2) La fiecare nivel organizatoric, forurile de conducere inferioare exercită conducerea curentă a partidului, în conformitate cu hotărârile forurilor superioare.

(3) Gestiunea financiară a partidului se organizează și se ține evidență la nivel central, județean și al sectoarelor municipiului București. Prin hotărârea conferinței județene, se poate aproba gestionarea financiară și la nivelul organizației municipale care are statut de reședință de județ.

(4) Mandatul președinților și al forurilor de conducere de la nivel central, județean, de sector, al municipiului București, și al forurilor de conducere locale (orașe, comune, sate) este de 4 ani.

(5) Mandatul președintelui, al biroului de conducere și al comitetului de conducere de la orice nivel organizatoric încetează după prezentarea, dezbaterea și aprobarea raportului de activitate al respectivului birou de conducere. Raportul fiind obligatoriu la finalul mandatului de 4 ani.

(6) Forurile de conducere se convoacă în ședințe ordinare și extraordinare, în condițiile prevăzute de statut.

Art. 30 – Adunările generale ale membrilor sau ale delegaților acestora

(1) Partidul are ca foruri supreme de conducere, la toate nivelurile organizatorice, adunările generale ale membrilor sau ale delegaților acestora, denumite: congresul Partidului, conferințe județene și adunări generale locale și speciale.

(2) Adunările generale de alegeri se convoacă la toate nivelurile, în conformitate cu prevederile art. 13, alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, cu modificările și completările ulterioare, o dată la 4 ani sau după caz.

(3) Adunările generale ale membrilor Partidului, din organizații și filiale, cuprind toți membrii cu drept de vot din respectivele organizații sau filiale.

(4) Adunările generale ale delegaților membrilor Partidului (congres și conferințe) cuprind delegați de drept și delegați aleși din rândul membrilor cu drept de vot.

(5) Adunările generale ordinare se convoacă de birourile de conducere organizate la nivelul respectiv.

(6) Adunările generale extraordinare se convoacă:

1. a) de forul imediat inferior, cu votul majorității membrilor acestuia;
2. b) de forurile următoare, cu votul a două treimi (2/3) din numărul membrilor;
3. c) de un for de conducere de la nivelul superior;
4. d) sau de cel puțin o treime (1/3) din numărul organizațiilor sau filialelor reprezentate.

(7) Data, ora și locul desfășurării adunării sunt stabilite de cel care convoacă adunarea, în conformitate cu statutul. În cazul adunărilor generale de alegeri, data se stabilește cu acordul biroului de conducere superior.

(8) Competența organizării adunărilor generale la toate nivelurile aparține birourilor de conducere în funcție.

 (9) Adunările generale statutare (Congresul, conferințele județene, adunările generale locale sau alte structuri deliberative prevăzute în statut) sunt legal constituite dacă, la prima convocare, participă majoritatea delegaților cu drept de vot. La a doua convocare, adunările generale sunt legal constituite indiferent de numărul delegaților prezenți, cu condiția ca data și ora acesteia să fi fost anunțate în convocatorul primei ședințe.

Hotărârile se adoptă cu votul majorității simple a delegaților prezenți, cu excepția cazurilor în care legea sau prezentul statut prevede o majoritate calificată (cum ar fi modificarea statutului sau programului politic, dizolvarea, fuziunea ori alte hotărâri de importanță deosebită).

Convocarea adunării generale se face în condițiile și termenele prevăzute de prezentul statut, cu respectarea principiilor democratice stabilite prin Legea nr. 14/2003.

(10) Adunările generale se convoacă în sesiune ordinară cel puțin o dată la 4 (patru) ani și în sesiune extraordinară ori de câte ori este necesar, la solicitarea Biroului la nivelul respectiv, a Președintelui la nivelul respective, sau a cel puțin o treime din organizațiile la nivelul respectiv.

Art. 31 – Comitetele de conducere

(1) La nivel central, precum și la organizațiile județene și locale cu un număr de membri mai mare cu cel puțin trei decât numărul de consilieri locali, funcționează comitetele de conducere, care asigură conducerea între întrunirile adunărilor generale.

(2) Comitetele de conducere se întrunesc în ședințe ordinare trimestriale, la convocarea birourilor de conducere.

(3) Comitetele de conducere se întrunesc în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea birourilor de conducere, cu votul a două treimi (2/3) din numărul membrilor, sau la solicitarea a cel puțin o treime (1/3) din numărul membrilor comitetului, la solicitarea a cel puțin o treime (1/3) din numărul organizațiilor reprezentate prin hotărârile birourilor de conducere ale acestora, ori la convocarea unui for de conducere de nivel superior.

(4) Președinții organizațiilor pot desemna înlocuitori în cazul în care nu pot participa, motivat, la ședința comitetului în care sunt membri.

(5) Ședințele comitetelor de conducere sunt statutar constituite dacă la prima convocare participă majoritatea membrilor care le compun, iar la a doua convocare sunt statutar constituite indiferent de numărul celor prezenți. La prima convocare se comunică și data celei de a doua convocări. Hotărârile se iau cu votul majorității celor prezenți, dacă statutul nu prevede altfel.

Art. 32 – Birourile de conducere

(1) La nivel central, al organizaţiilor şi filialelor din Partid, sunt alese birouri de conducere, ca foruri politice cu caracter executiv.

(2) Birourile de conducere coordonează activitatea organizaţiilor la nivelurile teritoriale inferioare şi a organizaţiilor speciale la acelaşi nivel.

(3) Birourile de conducere răspund solidar cu preşedintele pentru rezultatele activităţii politice desfăşurate în organizaţie, atât în faţa comitetului şi adunării generale la acelaşi nivel, cât şi în faţa forurilor de conducere de la nivelurile superioare.

(4) Birourile de conducere sunt formate din preşedinte, prim-vicepreşedinte, secretar, vicepreşedinţi şi un număr impar de membri aleşi, care este stabilit de adunările generale, în limitele prevăzute de statut.

(5) Membrii birourilor de conducere organizate în plan teritorial trebuie să aibă domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(6) Birourile de conducere se întrunesc în şedinţe ordinare bilunare – cu excepţia Biroului Naţional de Conducere, care se întruneşte lunar – la convocarea preşedintelui biroului, şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, a unei treimi (1/3) din numărul membrilor care le compun sau a unui for de conducere de la nivelul superior.

(7) Şedinţele birourilor de conducere sunt statutare dacă participă majoritatea membrilor care le compun, iar hotărârile se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, dacă statutul nu prevede altfel.

Art. 33 – Preşedinţii Organizațiilor de Partid și Filiale

(1) În fruntea Partidului, a organizaţiilor şi filialelor acestuia, sunt aleşi preşedinţi, care asigură conducerea operativă între şedinţele birourilor de conducere.

(2) Preşedinţii Organizațiilor de Partid și Filiale:

1. a) prezidează şedinţele forurilor la care participă;
2. b) poate invita la şedinţa biroului orice membru al partidului;

(3) Preşedinţii răspund pentru rezultatele activităţii politice desfăşurate în organizaţie, atât în faţa comitetului şi adunării generale la acelaşi nivel, cât şi în faţa forurilor de conducere şi preşedinţilor de la nivelurile superioare.

(4) La orice nivel în partid poate fi ales, de către adunarea generală, conferinţă sau congres, preşedinte de onoare, pe viaţă, un membru care a îndeplinit cel puţin un mandat de preşedinte la nivelul respectiv şi care a avut o activitate meritorie în îndeplinirea funcţiei. Preşedintele de onoare participă cu drept de vot deliberativ la şedinţele forurilor de conducere existente la nivelul respectiv.

Secţiunea II – Forurile de conducere ale organizaţiilor teritoriale

Art. 34 – Adunarea generală a organizaţiei locale

1) Adunarea Generală a organizaţiei locale are următoarele atribuţii:

1. a) dezbate şi aprobă raportul biroului de conducere şi analizează activitatea întregii organizaţii de la precedenta Adunare Generală şi aprobă direcţiile şi programul de acţiune pentru etapa următoare;
2. b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii partidului, precum şi ale hotărârilor conducerii organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti la nivel local;
3. c) dezbate orice problemă de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;
4. d) alege preşedintele, comitetul şi biroul de conducere al organizaţiei și comisia de arbitraj.
5. e) dezbate raportul financiar pentru anul precedent, acordă descărcare de gestiune financiară pentru execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor, în cazul organizaţiilor locale care au gestiune financiară.
6. f) alege trezorierul și comisia de cenzori a organizației locale dacă aceasta are gestiune financiară proprie.

Art. 35 – Comitetul de Conducere Local

(1) Comitetul de Conducere Local are următoarele atribuţii:

1. a) propune biroului judeţean candidaţii pentru alegerile în consiliul judeţean;
2. b) duce la îndeplinire orice alte prevederi din statut sau misiuni încredinţate de conducerea centrală, judeţeană ori adunarea generală;
3. c) adoptă strategia desfăşurării campaniei electorale la nivel local;
4. d) aprobă lista propusă de birou sau, dacă o respinge, alege candidaţi pentru alegerile locale;
5. e) alege delegaţii la conferinţa judeţeană.

(2) Nu se formează comitet de conducere la organizaţiile locale cu un număr de membri mai mic decât de trei ori numărul consilierilor locali. În acest caz, atribuţiile Comitetului de la lit. c) revin Biroului, iar atribuţiile de la lit. d) şi e) revin Adunării Generale.

(3) Comitetele de conducere ale organizaţiilor de sector ale municipiului Bucureşti:

1. a) aleg delegaţii la Congres, în limita normei de reprezentare stabilită;
2. b) propun candidaţi pentru alegerile parlamentare şi pentru administraţia publică centrală.

(4) Comitetul de Conducere Local are următoarea componenţă:

1. a) membrii biroului de conducere al organizaţiei;
2. b) membrii de onoare ai partidului care fac parte din organizaţie;
3. c) membri ai organizaţiei care coordonează subdiviziunile acesteia;
4. d) parlamentarii, primarul, viceprimarul, consilierii locali şi judeţeni care fac parte din organizaţie;
5. e) preşedinţii filialelor locale şi ai organizaţiilor speciale, dacă acestea îndeplinesc condiţiile de organizare statutare;
6. f) un număr de membri aleşi egal cu numărul consilierilor locali.

Art. 36 – Biroul de Conducere Local

(1) Biroul de Conducere Local sau de sector are următoarele atribuţii:

1. a) coordonează activitatea politică a organizaţiilor şi filialelor componente.
2. b) validează sau invalidează alegerile din filialele organizaţiei locale sau speciale;
3. c) primeşte cererile de înscriere în Partid şi înmânează membrilor organizaţiei carnetul de membru al Partidului, cu respectarea prevederilor Capitolului II.
4. d) ţine evidenţa membrilor şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor şi a celorlalte contribuţii ale membrilor.
5. e) studiază problemele cetăţenilor şi le transmite autorităţilor locale, în vederea soluţionării lor;
6. f) informează conducerea organizaţiei judeţene cu privire la problemele ce depăşesc competenţa organizaţiei;
7. g) prezintă periodic rapoarte de activitate şi alte date solicitate de conducerea organizaţiei judeţene;
8. h) desemnează reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare şi ale circumscripţiilor locale şi asigură prezenţa lor la procesul de votare;
9. i) organizează şi conduce campania electorală în aria sa de acoperire;
10. j) propune candidaturi pentru alegerile locale;
11. k) numeşte şeful campaniei electorale locale;
12. l) coordonează activitatea reprezentanţilor Partidului în structurile administraţiei publice locale;
13. m) asigură informarea Biroului de Conducere Judeţean asupra evenimentelor petrecute şi acţiunilor desfăşurate pe plan local;
14. n) comunică Biroului de Conducere Judeţean rezultatele alegerilor;
15. o) face propuneri pentru numirea membrilor Partidului în funcţii publice la nivel local;
16. p) duce la îndeplinire sarcinile şi deciziile forurilor de conducere superioare ierarhic.

(2) Biroul de Conducere Local şi de sector al Municipiului Bucureşti se compune din 3-11 membri, în funcţie de mărimea organizaţiei. Biroul de Conducere de sector al municipiului Bucureşti se compune din 7-15 membri şi are următoarele atribuţii suplimentare:

1. a) asigură ţinerea evidenţei membrilor, pe care o transmite Secretariatului General, actualizând-o trimestrial;
2. b) desemnează reprezentantul Partidului în biroul electoral al sectorului;
3. c) urmăreşte încasarea la secretariatul organizaţiei de sector a cotizaţiilor şi donaţiilor.

Art. 37 – Preşedintele organizaţiei locale

(1) Preşedintele are următoarele atribuţii:

1. a) conduce activitatea organizaţiei locale;
2. b) convoacă şedinţele biroului organizaţiei;
3. c) prezidează şedinţele biroului şi comitetului la care participă şi le informează cu privire la activitatea desfăşurată;
4. d) numeşte, cu aprobarea biroului, coordonatorii subdiviziunilor organizaţiilor;
5. e) participă la toate convocările forurilor de conducere la nivel superior;
6. f) informează permanent conducerea organizaţiei judeţene şi forurile de conducere ale organizaţiei cu privire la activitatea acesteia;
7. g) depune listele de candidaţi, după prealabila aprobare a biroului organizaţiei judeţene.

Art. 38 – Conferinţa Judeţeană (Adunarea Generală Județeană)

(1) Conferinţa Judeţeană are următoarele atribuţii:

1. a) dezbate şi aprobă raportul Biroului de Conducere Judeţean;
2. b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului la nivel judeţean;
3. c) dezbate raportul financiar pentru anul precedent, acordă descărcare de gestiune financiară pentru execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;
4. d) dezbate orice problemă de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;
5. e) alege preşedintele şi Biroul de Conducere Judeţean, membrii aleşi ai Comitetului de Conducere Judeţean, comisia de arbitraj, comisia de cenzori și trezorierul pe o perioadă de patru ani.

(2) Sunt delegaţi de drept la Conferinţa Judeţeană:

1. a) membrii în funcţie ai Comitetului de Conducere Judeţean;
2. b) coordonatorii de grupuri de iniţiativă din localităţile în care nu există organizaţii, dacă nu au nici un delegat ales.
3. c) trezorierul

(3) Sunt delegaţi aleşi reprezentanţii organizaţiilor sau grupurilor de iniţiativă locale, conform normei de reprezentare.

Art. 39 – Comitetul de Conducere Judeţean

(1) Comitetul de Conducere Judeţean are următoarele atribuţii:

1. a) duce la îndeplinire sarcinile şi deciziile forurilor de conducere superioare ierarhic;
2. b) adoptă strategia de desfăşurare a campaniei electorale la nivel judeţean;
3. c) alege delegaţii la Congresul Partidului;
4. d) aprobă lista propusă de birou sau, dacă o respinge, alege candidaţii pentru alegerile consiliului judeţean, pentru alegerile parlamentare şi pentru alte funcţii în administraţia publică centrală.

(2) Comitetul de Conducere Judeţean este alcătuit din:

1. a) membrii Biroului de Conducere Judeţean;
2. b) membrii de onoare ai partidului care fac parte din organizaţie;
3. c) preşedinţii organizaţiilor locale;
4. d) preşedinţii filialelor la nivel judeţean;
5. e) preşedinţii filialelor la nivel judeţean ale organizaţiilor speciale care îndeplinesc condiţiile de organizare statutare;
6. f) consilierii judeţeni, primarii şi viceprimarii din judeţ, parlamentarii aleşi pe lista judeţului, dacă sunt membri ai partidului;
7. g) un număr de membri aleşi conform procedurilor prevăzute în statut;
8. h) membrii birourilor de conducere ale sectoarelor, în cazul municipiului Bucureşti.

Art. 40 – Biroul de Conducere Judeţean

(1) Biroul de Conducere Judeţean are următoarele atribuţii:

1. a) coordonează activitatea organizaţiilor locale şi a filialelor organizaţiilor speciale;
2. b) stabileşte măsuri pentru punerea în practică a obiectivelor programului şi strategiei Partidului;
3. c) acţionează cu promptitudine în problemele politice curente, de competenţa organizaţiei judeţene;
4. d) informează Biroul Naţional de Conducere asupra evenimentelor petrecute şi acţiunilor desfăşurate pe plan judeţean, precum şi cu privire la problemele care depăşesc competenţele organizaţiei;
5. e) primeşte informări de la organizaţiile şi filialele componente cu privire la problemele cetăţenilor, le analizează şi le transmite organelor competente în vederea soluţionării acestora;
6. f) primeşte de la organizaţiile şi filialele componente rapoarte cu privire la activitatea acestora;
7. g) transmite forurilor de conducere ale Partidului rapoarte periodice sau ori de câte ori este nevoie;
8. h) validează sau invalidează alegerile forurilor de conducere ale organizaţiilor şi filialelor din organizaţia judeţeană.
9. i) asigură ţinerea evidenţei membrilor organizaţiilor din judeţ, pe care o transmite Secretariatului General, actualizând-o trimestrial;
10. j) stabileşte, conform normei de reprezentare, numărul de delegaţi la Conferinţa Judeţeană pentru fiecare organizaţie locală şi grup de iniţiativă;
11. k) numeşte şeful campaniei electorale la nivel judeţean;
12. l) pune în aplicare strategia campaniilor electorale şi coordonează activitatea organizaţiilor locale în campania electorală;
13. m) desemnează reprezentanţii Partidului în toate birourile electorale din judeţ;
14. n) administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale organizaţiei judeţene;
15. o) urmăreşte încasarea la secretariatul organizaţiei judeţene a cotizaţiilor şi donaţiilor;
16. p) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli, pe care îl supune aprobării Conferinței Județene;
17. q) întreţine relaţii cu organizaţiile altor partide sau formaţiuni politice ori civice, în concordanţă cu orientarea politică a Partidului, precum şi cu autorităţile locale sau judeţene, informând despre acestea conducerea centrală;
18. r) aprobă candidaturile pentru alegerile locale propuse de organizaţiile locale, putând să infirme un candidat sau să schimbe ordinea pe lista candidaţilor, în scopul unei cât mai bune reprezentări a Partidului în administraţia locală, cu consultarea biroului de conducere al organizaţiei locale;
19. s) propune lista candidaţilor pentru alegerile consiliului judeţean şi pentru alegerile parlamentare, pe baza propunerilor transmise de organizaţiile locale, şi o înaintează Comitetului de Conducere Judeţean spre aprobare;
20. t) face propuneri pentru numirea membrilor Partidului în funcţii la nivel judeţean;

(2) Biroul de Conducere Judeţean se compune din 9 până la 21 membri.

(3) Biroul de Conducere al Municipiului Bucureşti se compune din 13 membri: şapte aleşi şi, de drept, cei şase preşedinţi ai organizaţiilor de sector. Atribuţiile sunt cele ale Biroului Judeţean de Conducere, cu excepţia celor de la alin. (1) lit. h), care intră în atribuţiile Biroului Naţional de Conducere, şi alin.1)lit. i), o), q), r), care intră în atribuţiile organizaţiilor de sector.

Art. 41 – Președintele organizației județene

(1) Președintele organizației județene are următoarele atribuții:

1. a) conduce activitatea biroului și a organizației județene, a filialelor organizațiilor speciale și coordonează activitatea organizațiilor locale din județ cu aprobarea biroului județean.
2. b) convoacă ședințele Biroului de Conducere Județean;
3. c) prezidează ședințele forurilor județene la care participă și le informează cu privire la activitatea desfășurată;
4. d) participă la toate ședințele Comitetului Național de Conducere și răspunde tuturor convocărilor conducerii centrale;
5. e) informează atât conducerea centrală, cât și forurile de conducere ale organizației, cu privire la activitatea acesteia;
6. f) conduce activitatea financiară a organizației județene cu aprobarea biroului de conducere județean.
7. g) semnează împreună cu secretarul organizației documentele stabilite de legea electorală pentru alegerile locale la nivelul județului.

Secțiunea III – Forurile naționale de conducere ale Partidului C.R.E.D.

Art. 42 – Congresul Partidului C.R.E.D. (Adunarea Generală a Partidului C.R.E.D.)

(1) Congresul Partidului, forul suprem de conducere al Partidului, are următoarele atribuții:

1. a) dezbate și adoptă raportul Biroului Național de Conducere;
2. b) dezbate și adoptă programul politic al Partidului, statutul, denumirea, sigla și semnul electoral, strategia și tactica de viitor și regulamentele partidului, precum și orice alte măsuri privitoare la activitatea Partidului;
3. c) dezbate raportul financiar și dă descărcare de gestiune pe perioada dintre congrese;
4. d) alege pe o perioadă de patru ani președintele Partidului, Biroul Național de Conducere, membrii aleși din Comitetul Național de Conducere, Comisia de arbitraj, Comisia de Cenzori.
5. e) alege trezorierul partidului pe o perioadă de 4 ani la propunerea Biroului Național de Conducere sau a Presedintelui Partidului, prin vot secret, cu majoritatea simplă a delegațiilor prezenti.
6. f) alege președintele de onoare al Partidului;
7. g) aprobă comasarea cu alte partide;
8. h) decide asupra reorganizării partidului, fuziunii, asocierii în alianțe politice sau alianțe electorale, parlamentare sau guvernamentale și altor forme de cooperare;
9. i) aprobă schimbarea sediului partidului;
10. j) hotărăște dizolvarea voluntară a Partidului.
11. k) poate revoca Președintele Partidului, Biroul National de Conducere, Comitetul Național de Conducere, Comisia de arbitraj, Comisia de Cenzori și trezorierul partidului.
12. l) aprobă raportul de activitate politică și raportul financiar prezentate de Biroul Național de Conducere
13. m) stabilește strategia politică generală a partidului;
14. n) aprobă candidaturile la alegerile prezidențiale precum și listele de candidați la alegerile pentru Parlamentul European

(2) Sunt delegați de drept la Congresul Partidului membrii de drept ai Comitetului Național de Conducere.

(3) Sunt delegați aleși și reprezentanți ai organizațiilor județene sau de sector, pe baza normei de reprezentare stabilite de Biroul Național de Conducere.

(4) Data, locul de desfășurare, proiectul ordinii de zi și norma de reprezentare se stabilesc și se anunță de către Biroul Național de Conducere sau Comitetul Național de Conducere cu cel puțin 60 de zile înainte în cazul congreselor ordinare și cu cel puțin 30 de zile înainte în cazul congreselor extraordinare.

(5) Președintele Partidului prezintă Congresului raportul politic și programul Partidului, iar trezorierul Partidului prezintă raportul financiar.

(6) Congresul dezbate și aprobă proiectul ordinii de zi și al programului de desfășurare a lucrărilor, precum și orice alte documente și măsuri care se propun a fi adoptate.

(7) Modalitatea de convocare a Congresului se face prin comunicarea atât scrisă cât și prin mijloace electronice (e-mail, mesaj sau platformă electronica), adresată structurilor teritoriale. Hotărârea forurilor de conducere care au convocat congresul, se materializează într-o decizie scrisă, transmisă tuturor filialelor teritoriale și membriilor delegați, se publică pe situl oficial al Partidului, în cel puțin o instituție de presă din România. În decizie sunt precizate și termene exacte pentru alegerea delegaților, cu precizarea normei de reprezentare.

(8) Congresul se întrunește în ședințe ordinare o dată la patru ani și în ședințe extraordinare atunci când este nevoie, fiind convocat comform prevederilor prezentului statut.

(9) Congresul adoptă hotărâri valabile cu votul majorității membrilor prezenți sau al delegaților aleși conform statutului.

(10) Primul Congres al Partidului va fi convocat de președintele interimar, precizând data, locul de desfășurare, ora, proiectul ordinei de zi, norma de reprezentare.

Art. 43 – Comitetul Național de Conducere

(1) Comitetul Național de Conducere are următoarele atribuții:

1. a) alege candidatul Partidului la funcția de Președinte al României;
2. b) stabilește candidatul Partidului la funcția de Prim-Ministru;
3. c) coordonează întreaga activitate a Partidului între congrese.

(2) Ședințele ordinare ale Comitetului Național de Conducere se convoacă cu cel puțin 14 zile înainte, iar cele extraordinare cu cel puțin 7 zile înainte. În același termen se anunță și proiectul ordinii de zi.

(3) Ședințele sunt conduse de către președintele Comitetului Național de Conducere.

(4) Componența Comitetului Național de Conducere este următoarea:

1. a) membrii Biroului Național de Conducere, inclusiv supleanții;
2. b) trezorierul;
3. c) președintele organizației municipiului București, președinții organizațiilor județene și președinții organizațiilor de sector;
4. d) președinții organizațiilor speciale, care îndeplinesc condițiile de organizare;
5. e) membrii de onoare ai Partidului;
6. f) persoanele alese din partea Partidului în organismele politice internaționale din care Partidul face parte;
7. g) membri ai guvernului, parlamentari, secretari de stat, prefecți sau, după caz, subprefecți, președinți ai consiliilor județene, primarul general al municipiului București, primarii sectoarelor municipiului București și ai municipiilor-reședință de județ, membri ai Partidului;
8. h) membri aleși, conform prevederilor statutului.

(5) Președintele Partidului poate invita la ședințele Comitetului Național de Conducere și alte persoane, fără drept de vot.

(6) Cu aprobarea Congresului ședințele Comitetului Național de Conducere (CNC) pot avea loc și în format online sau mixt (cu prezență fizică și online), dacă acest lucru este specificat în documentul de convocare a ședinței. Prezența fiecărui membru al CNC la ședințe, fie cu prezență fizică, fie online, este consemnată sub semnătură de către secretarul general.

Art. 44 – Biroul Național de Conducere

(1) Biroul Național de Conducere (B.N.C.) are următoarele atribuții:

1. a) conduce activitatea partidului între ședințele Comitetele Naționale de Conducere;
2. b) emite luări de poziție legate de evenimentele politice, sociale și economice curente;
3. c) acționează cu promptitudine în toate problemele politice curente;
4. d) stabilește atribuțiile fiecărui membru al Biroului Național de Conducere;
5. e) numește purtătorul de cuvânt al partidului;
6. f) numește comisii interimare de conducere, în conformitate cu prevederile statutului;
7. g) aprobă regulamentele structurilor constituite în cadrul partidului;
8. h) validează sau invalidează alegerile forurilor de conducere ale filialelor județene, de sector al municipiului București, speciale, C.R.P.-ului (Comitetul Românilor de Pretutindeni)
9. i) aprobă organigrama aparatului central al partidului, la propunerea secretarului general al partidului;
10. j) convoacă și stabilește data, locul, proiectul ordinii de zi a congresului și norma de reprezentare a delegaților la congres;
11. k) aprobă și prezintă organelor electorale candidaturile pentru alegerile parlamentare, europarlamentare și prezidențiale;
12. l) avizează înscrisul listelor de consilieri județeni, de sector în municipiul București și municipii, candidații pentru președinția consiliilor județene, precum și candidații la funcția de primar de sector în municipiul București și cei din municipii;
13. m) aprobă și prezintă organelor electorale lista de consilieri municipali generali în municipiul București și primar general al municipiului București;
14. n) realizează orice alte acțiuni și activități ce țin de municipiul București, altele decât cele acoperite prin competențele filialelor de sector;
15. o) aprobă candidaturile pentru funcții în administrația centrală;
16. p) desemnează reprezentantul partidului în biroul electoral central;
17. q) conduce și coordonează campaniile electorale ale partidului pentru alegerile locale, parlamentare și prezidențiale.
18. r) coordonează activitatea tuturor organizațiilor partidului, a grupurilor parlamentare și a demnitarilor de rang înalt ai partidului;
19. s) desemnează liderii grupurilor parlamentare;
20. t) administrează patrimoniul și resursele financiare și materiale ale structurilor centrale;
21. u) elaborează bugetul de venituri și cheltuieli al partidului, la propunerea trezorierului;
22. v) asigură informarea continuă a filialelor județene cu privire la activitatea curentă a partidului;
23. w) inițiază și dezvoltă relațiile interne și internaționale ale partidului cu alte partide politice, organizații neguvernamentale, sindicate, asociații patronale etc.;
24. x) nominalizează reprezentanții Partidului în instituții centrale, foruri și organizații interne și internaționale;
25. y) decide asupra tuturor problemelor a căror rezolvare este urgentă sau nu este reglementată prin statut.

(2) Biroul Național de Conducere se compune din Președintele Partidului, Președintele Consiliului Național de Conducere, Secretarul General, prim-vicepreședintele, vicepreședinții. Deciziile Biroului Național de Conducere se iau cu majoritate a voturilor membrilor aleși.

1. a) Secretarul General este cel mai apropiat colaborator al Președintelui Partidului în îndeplinirea tuturor atribuțiilor acestuia și menține legătura permanentă cu Președintele Partidului și cu Președintele CNC;
2. b) Vicepreședinții îndeplinesc orice sarcini primite de la Președintele Partidului și aprobate în Biroul Național de Conducere, pentru îndeplinirea tuturor atribuțiilor Biroului Național de Conducere.

(3) La ședințele Biroului Național de Conducere participă ca invitat trezorierul.

Art. 45 – Președintele Partidului C.R.E.D.

(1) Președintele Partidului este garantul respectării valorilor, principiilor, doctrinei și programului Partidului.

(2). Alegerea Presedintelui:  Președintele Partidului C.R.E.D este ales de Congres împreună cu echipa sa de conducere prin vot secret. Mandatul său este de patru ani, cu posibilitatea realegerii. În acest sens, Președintele Partidului este votat simultan cu persoanele din lista propusă pentru Biroul Național de Conducere, respectiv Președintele Comitetului Național de Conducere, Secretarul General, Prim-Vice-Președintele, Vice-Președinții.

(3) Președintele Partidului are următoarele atribuții:

1. a) reprezintă partidul în relațiile oficiale cu autoritățile publice, instituții din țară, străinătate, personele juridice precum și cu terți;
2. b) convoacă ședințele forurilor naționale de conducere;
3. c) prezidează ședințele Biroului Național de Conducere, informând membrii acestuia cu privire la activitatea desfășurată;
4. d) face declarații în numele partidului;
5. e) semnează actele de conducere și comunicatele oficiale ale partidului, precum și orice alte acte care angajează politic partidul;
6. f) semnează documentele stabilite de legea electorală pentru alegerile parlamentare, europarlamentare, prezidențiale, precum și pentru alegerile locale, ce țin de candidații la funcția de primar general al municipiului București și consiliului general al municipiului București.

(4) În lipsa Președintelui Partidului, atribuțiile acestuia sunt exercitate de prim-vicepreședinte.

(5) Președintele Partidului este conducătorul organului executiv, în sensul art. 18 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 14/2003 privind partidele politice

Art. 46 – Președintele Comitetului Național de Conducere C.R.E.D.

(1) Președintele Comitetului Național de Conducere întreține relațiile partidului cu societatea civilă, organizațiile neguvernamentale, patronatele și sindicatele.

(2) Președintele Comitetului Național de Conducere poate face declarații publice în numele partidului.

Art. 47 – Prim-Vicepreședintele Partidului C.R.E.D.

(1) Prim-vicepreședintele este al doilea în ierarhia partidului, după președinte.

(2) Prim-vicepreședintele are rolul de a suplini președintele în caz de absență temporară sau permanentă.

(3) Participă la elaborarea strategiilor politice și organizatorice ale partidului.

(4) Mandatul prim-vicepreședintelui coincide cu cel al președintelui.

(5) Situații de interimat – Prim-vicepreședintele preia conducerea partidului în caz de demisie, suspendare din funcție, deces sau orice alt motiv care împiedică președintele să-și exercite atribuțiile.

Secțiunea IV

Alegerea forurilor de conducere ale partidului C.R.E.D.

Art. 48 – Proceduri de vot

(1) Alegerea forurilor de conducere, a delegaților la conferințe sau congres, precum și a candidaților pentru funcții publice se poate face prin utilizarea uneia dintre următoarele proceduri de vot secret, conform prevederilor statutare.

1. a) Votul pe bază de moțiuni – se exprimă vot pentru oferte politice sau echipe candidate la birou și comitet, având în fruntea ei titularul moțiunii, candidat la funcția de președinte. Este declarată câștigătoare moțiunea care obține majoritatea voturilor valabil exprimate la primul sau la al doilea tur de scrutin;
2. b) Votul preferențial ierarhic – se desfășoară prin indicarea pe buletinul de vot a poziției fiecărui candidat pe listă, iar prin centralizarea voturilor se stabilește lista candidaților în ordine crescătoare.

(2) Indiferent de procedura de vot, fiecare membru sau, după caz, delegat are dreptul la un singur vot.

(3) Votul se exprimă prin vot secret (pe buletin de vot).

Art. 49 – Alegerea delegaților la conferințe sau congres

(1) Alegerea delegaților la conferințe sau congres se face în funcție de numărul de membri, ponderat cu rezultatele alegerilor parlamentare și locale.
(2) Pentru Congres, norma de reprezentare este stabilită de Biroul Național de Conducere (BNC), la nivel județean de Biroul de Conducere Județean (BCJ) și la nivel local de Biroul de Conducere Local (BCL).
(3) Biroul de conducere comunică fiecărei organizații, cu cel puțin 15 zile înainte de conferință sau congres, numărul delegaților aleși care o reprezintă.

Art.50 – Procedura de alegere a organelor executive

(1) Alegerea membrilor organelor executive ale partidului, indiferent de nivelul organizatoric, se face prin vot secret, cu majoritatea absolută a membrilor cu drept de vot prezenți, dacă prezentul statut nu prevede altfel.
(2) În cazul în care niciun candidat sau o moțiune nu întrunește majoritatea absolută, se organizează turul al doilea între primii doi candidați clasați sau primele două moțiuni clasate, fiind declarat ales candidatul care obține majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate sau fiind declarată aleasă moțiunea care obține majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate.
(3) Procedura de vot, numărarea voturilor și validarea rezultatelor se stabilesc prin regulament intern aprobat de Congres.

Art. 51 – Moțiunile

Moțiunea este oferta politică a candidatului la funcția de președinte, susținută de un număr de membri propuși să facă parte din birou, constituind împreună echipa candidată.

Art. 52 – Votarea candidaților și stabilirea rezultatelor votării

(1) Alegerea președinților și a birourilor de conducere se face pe bază de moțiuni.

(2) Buletinele de vot vor conține următoarele date despre candidați, în ordinea stabilită de titularul moțiunii: număr curent, prenumele și numele, funcția pentru care candidează. La congres și conferințe se menționează și organizația din care face parte candidatul.

(3) Este declarată câștigătoare moțiunea care a întrunit majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate.

(4) Dacă nici o moțiune nu a întrunit această majoritate, se procedează la al doilea tur de scrutin, la care iau parte primele două moțiuni clasate, fiind declarată câștigătoare moțiunea care a obținut cele mai multe voturi.

Art. 53 – Alegerea președintelui, biroului și a membrilor aleși ai comitetului de conducere

(1) Titularul moțiunii câștigătoare este declarat președinte.
(2) Sunt declarați aleși în birou membrii echipei câștigătoare, stabilindu-se astfel și numărul biroului.
(3) Pentru ca o moțiune să fie acceptată, respectiv să poată avea membri aleși în comitet, trebuie să întrunească cel puțin 20% din numărul voturilor valabil exprimate.
(4) La adunările generale ale organizațiilor locale, moțiunile trebuie să cuprindă un număr de candidați egal cu numărul de membri aleși în comitet. Moțiunea câștigătoare primește toate locurile din birou, iar restul locurilor în comitet sunt ocupate de candidații moțiunilor admise (inclusiv cea câștigătoare), în ordinea de pe buletinul de vot, în limita locurilor repartizate prin metoda proporțională, în raport cu voturile obținute de fiecare moțiune admisă.

Art. 54 – Desemnarea candidaților la funcții publice

(1) În cazul candidaturilor pentru funcții publice care se ocupă prin vot pe listă, forul competent al partidului stabilește care dintre pozițiile din listă sunt considerate eligibile. Pentru celelalte poziții se poate aplica votul preferențial ierarhic, cu respectarea principiilor democratice, a transparenței și a egalității de șanse între candidați.

(2) Personalitățile propuse de Biroul Național de Conducere pot candida în orice circumscripție electorală, cu acordul prealabil al birourilor de conducere ale organizațiilor județene sau al municipiului București, în funcție de nivelul alegerilor.

(3) În cazul participării la alegeri în cadrul unor alianțe politice sau electorale, desemnarea candidaților se face în conformitate cu protocolul încheiat cu celelalte formațiuni politice, aprobat de forurile statutare ale partidului, cu respectarea prezentului Statut și a legislației electorale în vigoare.

Art.55 – Organele împuternicite să depună candidaturi

(1) Partidul C.R.E.D. participă la alegeri cu candidați propuși și validați în mod statutar.

(2) Organele împuternicite să propună și să depună candidaturi sunt:

1. a) Congresul – aprobă și desemnează candidatul la funcția de Președinte al României, precum și listele de candidați la alegerile pentru Parlamentul European;
2. b) Comitetul Național de Conducere – aprobă listele de candidați pentru alegerile parlamentare (Camera Deputaților și Senat);
3. c) Conferințele județene / de sector ale municipiului București – propun și desemnează listele de candidați pentru consiliile județene, consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București, precum și candidații pentru funcțiile de primar;
4. d) Biroul Național de Conducere – are competența de a confirma legalitatea și respectarea procedurilor statutare privind candidaturile propuse la toate nivelurile, înainte de depunerea lor oficială la autoritățile electorale.

(3) Candidaturile pot fi propuse individual sau pe liste, în funcție de tipul scrutinului, conform legislației electorale.

(4) Depunerea oficială a candidaturilor în fața autorităților electorale competente se face de către Președintele partidului sau de un reprezentant desemnat prin decizie a Biroului Național de Conducere.

(5) La nivel teritorial, depunerea candidaturilor se face de către președintele organizației teritoriale sau de o persoană mandatată de acesta, cu aprobarea Biroului Național de Conducere

CAPITOLUL V

FORURILE EXECUTIVE

Art. 56 – Competențele organelor executive

(1) Biroul Național de Conducere are următoarele competențe:

1. a) pune în aplicare deciziile Congresului (Adunarea Generală Națională);
2. b) coordonează activitatea organizațiilor teritoriale;
3. c) aprobă strategii politice și planuri de acțiune;
4. d) stabilește poziția oficială a partidului în chestiuni de actualitate politică;
5. e) aprobă proiectul de buget și rapoartele financiare înainte de prezentarea lor organului suprem de decizie;
6. f) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de statut.

(2) Birourile Județene/Sectoare de Conducere:

1. a) pun în aplicare deciziile organelor centrale și ale conferințelor județene/sectoare;
2. b) coordonează activitatea organizațiilor locale;
3. c) propun și susțin candidaturi pentru alegeri, conform competențelor teritoriale;
4. d) gestionează resursele financiare și materiale ale organizației teritoriale.

(3) Birourile Locale de Conducere:

1. a) aplică hotărârile organelor ierarhic superioare;
2. b) organizează activități politice și de promovare locală;
3. c) propun candidaturi pentru funcțiile elective la nivel local.

(4) – Mandatul și revocarea

1. a) Mandatul organelor executive este de 4 ani și poate fi reînnoit.
2. b) Revocarea unui membru ales în organele executive se face de către organul care l-a ales, prin vot secret, cu majoritatea prevăzută în statut.

Art. 57 – Secretariatul General

(1) Secretariatul General al partidului are următoarele atribuții:

1. a) coordonează organizarea tuturor structurilor din partid;
2. b) asigură circulația rapidă a informației între conducerea națională și organizațiile teritoriale;
3. c) ține evidența tuturor organizațiilor, membrilor, aleșilor și sediilor partidului;
4. d) ține evidența tuturor documentelor partidului emise la nivel central, sub forma registrelor de evidență, sub sancțiunea nulității acestora;
5. e) răspunde de sistemul informațional la nivel național și de activitatea aparatului central de lucru;
6. f) organizează ședințele Comitetului Național de Conducere și ale Biroului Național de Conducere;
7. g) verifică informațiile din memoriile adresate conducerii centrale, informează conducerea centrală și propune soluții de rezolvare;
8. h) îndeplinește orice atribuții prevăzute în statut sau încredințate de forurile de conducere ale partidului.

(2) Secretariatul General este condus de Secretarul General, care este ajutat în activitatea sa de secretari generali adjuncți și de secretari executivi, propuși de Secretarul General cu aprobarea Biroului Național de Conducere.

(3) Alegerea Secretarului Generalal Partidului

1. a) Secretarul General Partidului C.R.E.D este ales de către Congresul Partidului simultan cu Președintele Partidului, făcând parte din Biroul Național de Conducere
2. b) Secretarul General (Secretarul Partidului) este parte a Secretariatului General și îndeplinește atribuții administrative de coordonare a activităților interne.
3. c) Mandatul Secretarului General (Secretarul Partidului) este de patru ani cu posibiliitatea realegerii.

Art. 58 – Secretariatul organizațiilor Partidului

La nivelul organizațiilor județene, al municipiului București, de sector și speciale, secretarii executivi și ceilalți salariați sunt numiți de către președinții organizațiilor respective, la propunerea secretarilor organizațiilor, iar numărul și atribuțiile acestora sunt aprobate de birourile de conducere ale organizațiilor.

Art. 59 – Comisiile de arbitraj

(1) Comisia de arbitraj este forul jurisdicțional și de arbitraj care judecă și soluționează diferendele dintre membrii Partidului care afectează onoarea și prestigiul Partidului sau ale membrilor săi, disciplina și ordinea în Partid.

(2) Comisia centrală de arbitraj este compusă din 5–13 membri aleși de Congres. Membrii biroului de conducere și secretarii generali adjuncți nu pot face parte din Comisia de arbitraj de la același nivel.

(3) Comisia de arbitraj judecă în complet de trei membri în primă instanță.

(4) Comisia de arbitraj judecă în complet de cinci membri apelul împotriva deciziei unui complet al său de trei membri.

(5) La nivelul organizațiilor județene și de sector vor fi alese Comisiile de arbitraj cu organizare și funcționare similară cu cea a Comisia de arbitraj de la nivel național.

(6) Comisia centrală de arbitraj soluționează contestațiile împotriva neregulilor în desfășurarea alegerilor forurilor de conducere ale organizațiilor județene, de sector, ale municipiului București și speciale la nivel național, precum și apelurile împotriva modului de rezolvare a contestațiilor de către comisiile de arbitraj județene sau de sector, formulate împotriva neregulilor în desfășurarea alegerilor la nivelul organizațiilor sau filialelor din subordine.

(7) Lucrările comisiilor de arbritaj se finalizează prin hotărâri care se comunică contestatarilor sau, după caz, apelanților, precum și organizațiilor în cauză.

(8) Comisia Națională de Arbitraj este organul jurisdicțional central al partidului și este compusă dintr-un număr impar de membri, aleși de Congres pentru un mandat de maximum 4 (patru) ani.

(9) La nivelul fiecărei organizații județene și a municipiului București se constituie Comisii de Arbitraj teritoriale, cu mandat de maximum 4 (patru) ani, alese de conferințele județene sau ale municipiului București.

(10) Comisiile de Arbitraj soluționează litigiile dintre membrii partidului și organele de conducere, precum și contestațiile la sancțiuni disciplinare, cu respectarea dreptului la apărare, a termenelor procedurale și a principiilor unui proces echitabil.

(11) Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiilor de Arbitraj se aprobă de Congres, în conformitate cu Legea nr. 14/2003, art. 15.

Art. 60 – Comisia centrală de cenzori

(1) Comisia centrală de cenzori are următoarele atribuții:

1. a) verifică toate gestiunile partidului;
2. b) certifică darea de seamă contabilă anuală;
3. c) exercită alte atribuții prevăzute de lege pentru comisiile de cenzori.

(2) Comisia centrală de cenzori se compune dintr-un număr impar de membri, dintre care un președinte și un vicepreședinte, aleși de către Congres. Membrii comisiei nu pot face parte din Biroul Național de Conducere.

Art. 61 – Comisiile de cenzori ale organizațiilor teritoriale

(1) Comisia de cenzori județeană, a municipiului București sau locală verifică modul de administrare și de gestiune a organizației.

(2) Comisia se compune din trei membri, dintre care un președinte, aleși de către Conferința Județeană(Adunarea Generală Județeana), sau Adunarea Generală Locală (dacă are gestiune proprie). Membri comisiei nu pot face parte din biroul de conducere al organizației.

Art. 62 – Controlul financiar

(1) Controlul financiar al partidului este exercitat de Comisia de Cenzori, aleasă de Congresul partidului.

(2) Comisia de Cenzori verifică gestiunea financiară, întocmește rapoarte anuale și le prezintă organelor de conducere competente.

(3) Rapoartele Comisiei de Cenzori sunt puse la dispoziția membrilor partidului, la cerere.

CAPITOLUL VI

PATRIMONIUL PARTIDULUI

Art. 63 – Gestionarea patrimoniului

(1) Patrimoniul Partidului C.R.E.D. este alcătuit din bunuri mobile și imobile, mijloace bănești și alte valori dobândite potrivit legii.

(2) Patrimoniul și resursele financiare se administrează conform legii și prezentului statut, sub controlul Comisiei de Cenzori.

(3) Este interzisă finanțarea directă sau indirectă a partidului din partea persoanelor sau organizațiilor străine, în alte condiții decât cele prevăzute de lege.

(4) Operațiunile de încasări și plăți ale Partidului și ale organizațiilor sale se efectuează în numerar și prin conturi în lei și în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.

(5) Încadrarea salariaților și remunerarea acestora se face cu respectarea legislației în vigoare. Membrii Partidului care ocupă funcții politice de conducere în Partid nu pot fi remunerați pentru activitatea lor de conducere.

(6) Trezorierul Partidului coordonează activitatea departamentului financiar-contabil și a trezorierilor organizațiilor și propune conducerii Partidului soluții pentru îmbunătățirea situației financiare.

(7) Prezentul partid adoptă și include în statut, în conformitate cu Legea nr. 14/2003, republicată, următoarele prevederi:

1. a) Conform art. 10 lit. m) din Legea nr. 14/2003, statutul partidului politic cuprinde elemente obligatorii stabilite de lege;
2. b) Conform art. 18 alin. (1) din legea 14/2003, pentru înregistrarea partidului politic se depun la Tribunalul Bucureşti documentele prevăzute de lege;
3. c) Conform art. 32 din legea 14/2003, partidul pote realiza și alte forme de asociere cu formațiuni nepolitice, legal constituite, în scopul promovării unor obiective comune;

 – În protocolul de constituire a formelor de asociere prevăzute la alin. (1) se vor menţiona denumirea, semnul permanent – dacă este cazul – organizaţiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare şi factorii de decizie şi acesta va fi depus la Tribunalul Bucureşti, pentru a fi înscris în registrul altor forme de asociere a partidelor.

1. d) Conform art. 41 alin. (1) din legea 14/2003, un partid politic legal constituit se poate diviza prin hotărârea organului suprem de decizie, prevăzut la art. 14 al aceleiași legi;
2. e) Conform art. 42 din legea 14/2003:

   – Divizarea totală constă în împărţirea întregului patrimoniu al unui partid politic care îşi încetează existenţa către două sau mai multe partide existente sau nou înființate. 

   – În cazul divizării totale, prin hotărârea de admitere a cererii de înscriere a ultimului partid rezultat, se va dispune și radierea din Registrul partidelor politice de la Tribunalul Bucureşti a partidului divizat.

(8) Patrimoniul partidului se constituie din:

1. a) cotizațiile membrilor;
2. b) donații și legate;
3. c) venituri obținute din activități proprii, potrivit legii;
4. d) subvenții de la bugetul de stat, conform legislației în vigoare;

(9) Administrarea patrimoniului se realizează de Biroul Național de Conducere, conform bugetului anual aprobat de Congres.

(10) Partidul ține evidența contabilă potrivit legislației în vigoare și prezintă rapoartele financiare în termenele și forma stabilite de lege.

Art. 64 – Cotizații

(1) Cuantumul cotizațiilor, repartizarea și utilizarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Congresului Partidului C.R.E.D., la propunerea Comitetului Național de Conducere.

(2) Membrii Partidului au obligația de a plăti cel mai târziu la sfârsitul fiecărui trimestru, cotizațiile lunare stabilite conform alin.(1) aferente trimestrului respectiv. Evidența acestora se ține conform prevederilor art.(5) și art.(13) din Legea nr. 334/2006.

(3)  Până la organizarea primului Congres, cuantumul cotizațiilor și utilizarea acestora se stabilesc prin decizia Președintelui interimar al partidului.

(4) Veniturile totale provenite din cotizaţii sunt neplafonate.

(5) Suma cotizaţiilor plătite într-un an de un membru de partid nu poate depăşi 48 de salarii minime brute pe ţară. Salariul de bază minim brut pe ţară luat ca referinţă este cel existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

(6) Partidul are obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 30 aprilie a anului următor, cuantumul total al veniturilor din cotizaţii obţinute în anul fiscal precedent, precum şi lista membrilor de partid care au plătit în anul fiscal precedent cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte 10 salarii minime brute pe ţară.

(7) Lista prevăzută la alin. (5) trebuie să cuprindă următoarele elemente: numele şi prenumele membrului de partid, cetăţenia, valoarea şi data la care a fost plătită cotizaţia.

(8) Procedura în caz de neplată a cotizației:

(a) Membrii care înregistrează restanțe mai mari de 6 luni la plata cotizației vor fi înscriși în Registrul restanțierilor.

(b) Înscrierea se notifică în scris sau prin mijloace electronice membrului vizat.

(c) Membrii pot contesta înscrierea la Comisia de Arbitraj în termen de 15 zile calendaristice de la primirea notificării, contestația fiind soluționată de Comisia de Arbitraj în termen de 30 de zile.

(d) Neplata cotizației timp de 12 luni constituie motiv de excludere, decizia fiind luată de forul competent după procedura disciplinară.

(9) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alineatul (2) atrage răspunderea disciplinară a membrului, conform prevederilor Art. 20 și Art. 21 din prezentul statut.

(10) Organizațiile de sector, dacă dețin gestiune financiară proprie și sunt înregistrate la organul fiscal competent, vor vărsa către organizația municipiului București o cotă din cotizațiile încasate, conform deciziei Biroului de Conducere al municipiului București.

(11) Organizațiile județene, organizația municipiului București, organizațiile locale cu gestiune proprie, precum și Comitetul Românilor de Pretutindeni (CRP), vor vărsa o cotă din cotizațiile încasate către trezoreria centrală a Partidului, cota fiind stabilită de Biroul Național de Conducere. Aceste sume vor fi evidențiate contabil distinct și vor fi utilizate conform prevederilor Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice.

Art. 65 – Donațiile către Partidul C.R.E.D

Partidul, precum și organizațiile județene, ale municipiului București și locale care au gestiune financiară proprie și sunt înregistrate ca atare la organul fiscal competent, pot primi donații în numerar sau sub formă de bunuri mobile ori imobile, cu respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare și a dispoziților prevazute de  Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice. 

(1) Principii generale

2006. a) Partidul C.R.E.D. poate primi donații în bani, bunuri sau servicii numai de la persoane fizice și juridice române, în limitele și condițiile prevăzute de Legea nr. 334/2006.
2007. b) Toate donațiile se înregistrează în contabilitatea partidului și se utilizează exclusiv pentru realizarea obiectivelor politice și administrative prevăzute în statut și programul politic.
2008. c) Identitatea donatorilor și valoarea donațiilor se fac publice conform legii, cu respectarea cerințelor privind donațiile confidențiale.

 (2) Limite valorice anuale

1. a) Valoarea totală a donațiilor primite de partid într-un an nu poate depăși plafonul prevăzut la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 (0,025% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv).
2. b) Donațiile de la o persoană fizică nu pot depăși 200 de salarii de bază minime brute pe țară pe an.
3. c) Donațiile de la o persoană juridică nu pot depăși 500 de salarii de bază minime brute pe țară pe an.
4. d) În calculul limitelor se include valoarea de piață a bunurilor și serviciilor donate.

(3) Donațiile în bunuri și servicii

1. a) Se evaluează la valoarea de piață de către evaluatori autorizați, conform legii.
2. b) Donațiile constând în bunuri cu destinația de sediu al partidului sau în bani pentru achiziția de sedii sunt exceptate de la plafoanele menționate la alin. (2) lit. b) și c), conform art. 8 din Legea nr. 334/2006.
3. c) Donațiile de bunuri materiale sau servicii gratuite se includ în evidențele contabile la valoarea evaluată.

(4) Interdicții

1. a) Este interzisă primirea de donații de la:

• autorități și instituții publice;
• regii autonome și companii naționale;
• societăți comerciale cu capital majoritar de stat;
• sindicate;
• culte religioase;
• persoane juridice cu datorii mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau bugetele locale;
• persoane fizice fără cetățenie română, cu excepția cetățenilor UE cu domiciliul în România și calitatea de membru al partidului.

1. b) Donațiile primite cu încălcarea acestor interdicții se restituie imediat sau, dacă nu este posibil, se fac venit la bugetul de stat, conform legii.

(5) Procedura de primire a donațiilor

1. a) Toate donațiile se fac pe bază de contract sau document justificativ, cu indicarea donatorului, obiectului donației, valorii, destinației și datei.
2. b) Donațiile în bani care depășesc 10 salarii minime brute pe țară se efectuează numai prin conturi bancare.
3. c) La efectuarea unei donații de către o persoană juridică, partidul solicită o declarație pe propria răspundere privind lipsa datoriilor fiscale peste termenul legal.
4. d) La solicitarea scrisă a donatorului, identitatea acestuia rămâne confidențială pentru donațiile de până la 10 salarii minime brute pe țară, cu respectarea plafonului de donații confidențiale prevăzut la art. 11 alin. (3) din Legea nr. 334/2006.

(6) Publicitate și raportare

1. a) Până la 30 aprilie a fiecărui an, partidul publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:

• lista persoanelor fizice și juridice care au făcut donații a căror valoare cumulată depășește 10 salarii minime brute pe țară;
• suma totală a donațiilor confidențiale primite;
• valoarea donațiilor în bunuri și servicii.

1. b) Lista publicată cuprinde: numele și prenumele sau denumirea donatorului, cetățenia, valoarea, felul donației și data efectuării acesteia.

(7) Control

Donațiile sunt supuse controlului Autorității Electorale Permanente. Partidul are obligația de a pune la dispoziția acesteia toate documentele justificative, la solicitare.

(8) Reducerile de preț care depășesc 20% din valoarea bunurilor sau serviciilor oferite partidului se consideră donații și se evidențiază distinct în contabilitate; li se aplică plafoanele și regulile de raportare pentru donații.

Art. 66 – Subvenții

Subvențiile primite de la bugetul de stat vor fi utilizate conform hotărârilor Biroului Național de Conducere, în condițiile prevăzute de legea în vigoare și cu respectarea destinațiilor legale stabilite prin Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice.

(1) Principii generale

1. a) Partidul C.R.E.D. poate beneficia de subvenții de la bugetul de stat, acordate prin bugetul Autorității Electorale Permanente, în condițiile și limitele prevăzute de Legea nr. 334/2006, cu modificările și completările ulterioare.
2. b) Subvențiile sunt destinate exclusiv finanțării activităților curente ale partidului, pregătirii și desfășurării campaniilor electorale, precum și altor activități prevăzute de lege și prezentul statut.
3. c) Utilizarea subvențiilor se face în baza principiilor legalității, transparenței și eficienței.

2) Condiții de acordare

50. a) Subvențiile se acordă partidelor politice care au obținut, la alegerile parlamentare, cel puțin 50 de mandate de consilier județean, consilier în Consiliul General al Municipiului București sau consilier local, ori un număr total de voturi de minimum 50.000 în alegerile locale.
51. b) Partidele politice care au obținut mandate de parlamentar primesc subvenții proporțional cu numărul de voturi valabil exprimate la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat.
52. c) Condițiile exacte de acordare sunt cele prevăzute la art. 18–21 din Legea nr. 334/2006.

(3) Destinația subvențiilor
Subvențiile primite pot fi folosite pentru:

1. a) cheltuieli de funcționare a sediilor partidului;
2. b) cheltuieli de personal;
3. c) cheltuieli pentru activități politice, administrative și organizatorice;
4. d) pregătirea și desfășurarea campaniilor electorale;
5. e) acțiuni de educație politică, cultură politică și comunicare publică;
6. f) investiții în bunuri mobile și imobile necesare desfășurării activității partidului;
7. g) alte cheltuieli permise de lege.

(4) Interdicții privind utilizarea

1. a) Este interzisă utilizarea subvențiilor pentru activități economice, investiții financiare speculative, acordarea de împrumuturi sau garantarea de obligații ale altor persoane fizice sau juridice.
2. b) Nu se pot finanța din subvenții activități contrare legislației în vigoare ori prezentului statut.

(5) Evidența contabilă și raportarea

1. a) Subvențiile se evidențiază distinct în contabilitatea partidului.
2. b) Cheltuielile efectuate din subvenții se raportează trimestrial Biroului Național de Conducere și anual Autorității Electorale Permanente.
3. c) Până la 30 aprilie a fiecărui an, partidul publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cuantumul total al subvențiilor primite și modul de utilizare a acestora în anul precedent.

(6) Control

1. a) Subvențiile sunt supuse controlului Autorității Electorale Permanente.
2. b) Partidul are obligația de a pune la dispoziția acesteia toate documentele justificative și evidențele contabile aferente, în termenul stabilit de lege.

Art.67 – Venituri din surse proprii

(1) Surse de finantare a activitații partidului conform art.3 din legea 334/2006 sunt:

1. a) cotizaţii ale membrilor de partid;
2. b) donaţii, legate şi alte liberalităţi;
3. c) venituri provenite din activităţi proprii, conform art. 16 din legea 334/2006;
4. d) subvenţii de la bugetul de stat;
5. e) împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice.

(2) Obligații financiare și contabile

1. a) Toate veniturile obținute din activitățile economice permise se înregistrează în contabilitatea partidului, defalcate pe fiecare tip de activitate.
2. b) La nivelul organizațiilor teritoriale, evidența acestor venituri se ține separat și se raportează trimestrial Biroului Național de Conducere.
3. c) Cheltuielile aferente desfășurării activităților economice permise trebuie aprobate de organul competent, conform regulamentului intern.

(3) Partidul şi organizaţiile teritoriale ale acestuia, inclusiv cele constituite la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, au obligaţia de a-şi organiza contabilitate proprie, conform reglementărilor contabile aplicabile.

(4) Lista publicată trebuie să cuprindă: tipul activității, valoarea totală a veniturilor și perioada în care acestea au fost realizate.

(5) Este interzisă utilizarea activităților economice permise pentru obținerea indirectă de finanțări sau avantaje nelegale din partea unor persoane fizice sau juridice.

(6) Activitățile economice permise sunt supuse controlului Autorității Electorale Permanente și altor autorități competente potrivit legii. Partidul are obligația de a pune la dispoziția acestora toate documentele justificative la solicitare.

 (7) Operaţiunile de încasări şi plăţi ale partidelor politice şi ale organizaţiilor teritoriale ale acestora se efectuează prin conturi bancare, în lei şi în valută, deschise la bănci cu sediul în România şi în numerar potrivit legii.

 (8) Veniturile realizate din activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c) sunt scutite de impozite şi taxe.

(9) Partidul nu poate desfăşura activităţi specifice societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Fac excepţie următoarele activităţi din care partidul poate obţine venituri cf. art.16 din legea 334/2006

1. a) editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale de propagandă şi cultură politică proprii;
2. b) vânzarea de bilete, taxe de participare sau altele asemenea la acţiuni culturale, sportive, precum şi la întruniri şi seminare cu tematică politică, economică sau socială;
3. c) vânzarea materialelor tipărite cu însemnele partidului;
4. d) serviciile oferite către membrii partidului pentru organizarea evenimentelor prevăzute la lit. b);
5. e) închirierea spaţiilor aflate în patrimoniul propriu pentru conferinţe sau acţiuni social-culturale şi pentru organizarea birourilor parlamentare;
6. f) înstrăinarea terenurilor şi clădirilor din patrimoniu, dar numai după cel puţin 10 ani de la înregistrarea în patrimoniu, cu excepţia in care partidul se află în curs de dizolvare; termenul de 10 ani nu se aplică în situaţia bunurilor imobiliare moştenite;
7. g) înstrăinarea bunurilor mobile din patrimoniu, numai dacă nu reprezintă activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii;
8. h) subînchirierea spaţiilor primite conform prevederilor art. 26 alin. (1)–(3) din legea 334/2006, pentru organizarea birourilor parlamentare, fără ca valoarea chiriei lunare prevăzute în contractul de subînchiriere să depăşească valoarea chiriei lunare prevăzute în contractul de închiriere încheiat cu autorităţile locale; cheltuielile de întreţinere aferente spaţiului subînchiriat revin biroului parlamentar, conform contractului încheiat;
9. i) emiterea carnetelor/legitimaţiilor de membru al partidului.

(10) Partidul poate obţine venituri din dobânzi bancare.

(11) Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, partidul are obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, cuantumurile totale ale veniturilor obţinute în anul fiscal precedent din activităţile prevăzute la alin. (9) şi din sursele prevăzute la alin. (10), defalcate pe fiecare tip de activitate şi sursă.

(12) Aporturile în asocieri cu entități nepolitice:

1. a) aportul financiar al formațiunii nepolitice într-o asociere cu partidul nu poate depăși, într-un an fiscal, 500 de salarii minime brute pe țară (la 1 ianuarie).
2. b) aportul financiar total în toate asocierile într-un an nu poate depăși 0,006% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.
3. c) sumele primite cu încălcarea acestor plafoane se confiscă și se fac venit la bugetul de stat.
4. d) partidul publică în Monitorul Oficial, Partea I, până la 30 aprilie, cuantumul total al acestor aporturi.

Art. 68 – Împrumuturile către Partidul C.R.E.D.

(1) Principii generale
a) Partidul C.R.E.D. poate contracta împrumuturi numai de la persoane fizice și juridice române, în condițiile și limitele prevăzute de Legea nr. 334/2006.

1. b) Împrumuturile sunt destinate exclusiv finanțării activităților politice și administrative ale partidului, conform programului politic și prezentului statut.
2. c) Partidul nu poate acorda împrumuturi către persoane fizice sau juridice, conform art. 3 alin. (7) din Legea nr. 334/2006.

(2) Limite valorice anuale

1. a) Valoarea totală a împrumuturilor primite de partid într-un an nu poate depăși plafonul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 (0,025% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv).
2. b) Împrumuturile de la o persoană fizică nu pot depăși 200 de salarii de bază minime brute pe țară într-un an.
3. c) Împrumuturile de la o persoană juridică nu pot depăși 500 de salarii de bază minime brute pe țară într-un an.
4. d) În calculul limitelor se include valoarea cumulată a tuturor împrumuturilor acordate de persoanele juridice controlate direct sau indirect de aceeași persoană sau grup de persoane.

(3) Condiții contractuale

2006. a) Împrumuturile se încheie exclusiv prin acte autentice notariale, sub sancțiunea nulității absolute, conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 334/2006.
2007. b) Contractul trebuie să prevadă suma împrumutată, destinația, termenul de restituire și modalitatea de plată.
2008. c) Termenul maxim de restituire este de 3 ani de la data acordării împrumutului.
2009. d) Împrumuturile și restituirea acestora se efectuează numai prin virament bancar.

(4) Împrumuturi transformate în donații

1. a) Împrumuturile care nu sunt restituite în termenul contractual pot fi transformate în donații numai cu acordul părților și cu respectarea plafoanelor legale privind donațiile.
2. b) În cazul transformării în donație, se aplică dispozițiile din prezentul statut referitoare la donații.

(5) Publicitate
a) Împrumuturile care depășesc 100 de salarii minime brute pe țară trebuie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 30 aprilie a anului următor.

1. b) Lista publicată trebuie să conțină: numele și prenumele sau denumirea împrumutătorului, cetățenia, valoarea, data acordării și termenul de restituire.

(6) Interdicții
a) Este interzisă primirea de împrumuturi de la:

• autorități și instituții publice;
• regii autonome și companii naționale;
• societăți comerciale cu capital majoritar de stat;
• sindicate;
• culte religioase;
• persoane juridice cu datorii fiscale restante peste 60 de zile;
• persoane fizice fără cetățenie română, cu excepția cetățenilor UE cu domiciliul în România și calitatea de membru al partidului.

1. b) Împrumuturile primite cu încălcarea acestor interdicții se restituie imediat sau, dacă nu este posibil, se fac venit la bugetul de stat, conform legii.

(7) Control
Împrumuturile primite de partid sunt supuse controlului Autorității Electorale Permanente. Partidul are obligația de a pune la dispoziția acesteia toate documentele justificative, la solicitare.

Art. 69 – Obligația de raportare și publicitate a veniturilor și cheltuielilor

(1) Principii generale
a) Partidul C.R.E.D. respectă principiile transparenței și legalității în privința finanțării activității sale.

1. b) Toate veniturile și cheltuielile partidului, indiferent de sursa acestora, se evidențiază distinct în contabilitate și se raportează conform prevederilor legale.
2. c) Publicitatea informațiilor financiare se face astfel încât orice persoană interesată să poată verifica proveniența și utilizarea fondurilor partidului.

(2) Obligații anuale de raportare publică
Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, partidul publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, un raport anual care trebuie să cuprindă:

1. a) cuantumul total al cotizațiilor primite și lista membrilor care au plătit cotizații ce depășesc 10 salarii minime brute pe țară într-un an;
2. b) lista completă a persoanelor fizice și juridice care au făcut donații ce depășesc cumulativ 10 salarii minime brute pe țară într-un an, cu indicarea valorii, naturii donației și datei efectuării;
3. c) valoarea totală a donațiilor confidențiale primite;
4. d) cuantumul total al împrumuturilor primite, cu evidențierea celor care depășesc 100 de salarii minime brute pe țară, și identitatea creditorilor;
5. e) cuantumul total al veniturilor obținute din activități economice permise, defalcate pe categorii;
6. f) cuantumul total al subvențiilor primite de la bugetul de stat și destinația acestora.

(3) Obligații privind raportarea către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)

1. a) Partidul transmite AEP, anual și ori de câte ori este solicitat, situația veniturilor și cheltuielilor, precum și documentele justificative aferente.
2. b) Raportarea se face pe categorii de surse (cotizații, donații, împrumuturi, activități economice permise, subvenții) și pe categorii de cheltuieli (administrative, politice, electorale, investiții, alte cheltuieli permise de lege).
   c) Cheltuielile din campaniile electorale se raportează separat, conform legislației electorale.

(4) Obligația organizațiilor teritoriale

1. a) Organizațiile teritoriale ale partidului țin contabilitate proprie și transmit lunar, trimestrial sau ori de câte ori este cerut, situațiile financiare către structura centrală a partidului.
2. b) Biroul Național de Conducere consolidează toate datele financiare într-un raport unic, care se transmite AEP și se publică în Monitorul Oficial.

(5) Publicitatea documentelor

1. a) Raportul anual publicat în Monitorul Oficial este disponibil și pe site-ul oficial al partidului, în format accesibil publicului, pentru o perioadă de minimum 5 ani.
2. b) La cerere scrisă, partidul pune la dispoziția persoanelor interesate copii ale documentelor publicate, în condițiile legii.

(6) Control

1. a) Respectarea obligației de raportare și publicitate este verificată de Autoritatea Electorală Permanentă.
2. b) Nerespectarea acestor obligații atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz, conform legii.

Art. 70 – Proceduri pentru campania electorală

(1) Pentru fiecare campanie electorală, Partidul C.R.E.D. și organizațiile sale teritoriale sunt obligate să deschidă conturi bancare separate pentru venituri și cheltuieli, conform prevederilor Legii nr. 334/2006.

(2) Toate veniturile și cheltuielile aferente campaniei electorale se efectuează exclusiv prin aceste conturi bancare, fiind interzisă utilizarea altor surse ori conturi.

(3) Partidul are obligația să desemneze, prin decizie a Biroului Național de Conducere, un mandatar financiar coordonator, înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă, care răspunde de gestionarea fondurilor utilizate în campania electorală.

(4) La nivelul organizațiilor teritoriale, pot fi desemnați mandatari financiari locali, sub coordonarea și răspunderea mandatarului financiar coordonator.

(5) Mandatarul financiar coordonator are următoarele atribuții:

1. a) deschiderea și administrarea conturilor bancare de campanie;
2. b) aprobarea și înregistrarea tuturor operațiunilor financiare;
3. c) întocmirea și depunerea rapoartelor financiare către Autoritatea Electorală Permanentă;
4. d) asigurarea respectării plafoanelor de cheltuieli și a interdicțiilor prevăzute de lege.

(6) Niciun membru sau candidat al partidului nu poate efectua cheltuieli de campanie electorală în numele partidului decât prin intermediul mandatarului financiar și al conturilor bancare speciale.

(7) La finalul campaniei, conturile bancare speciale se închid, iar soldul rămas se virează în contul central al partidului, conform dispozițiilor legale.

C A P I T O L U L VII

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Art.71– Dispoziții tranzitorii

(1) Până la organizarea primului Congres Național, conducerea Partidului C.R.E.D. este exercitată de un președinte interimar desemnat prin actul de constituire de către membrii fondatori.

Președintele interimar se ocupă doar de administrarea temporară a partidului, de reprezentarea acestuia în relația cu autoritățile și de convocarea și organizarea Congresului Național, fără dreptul de a modifica structurile prevăzute în statut sau programul politic al partidului.

(2) Primul Congres Național al partidului va fi convocat în termen de maximum 6 (șase) luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de înregistrare a partidului în Registrul partidelor politice de la Tribunalul București.

(3) În cadrul acestui Congres Național se vor desfășura alegeri statutare pentru toate funcțiile de conducere prevăzute de prezentul Statut, urmând a fi validate structurile permanente ale partidului și a se aproba documentele fundamentale.

(4) Mandatul președintelui interimar nu poate depăși 6 luni de la înregistrarea partidului.

Art. 72 – Fuziunea și reorganizarea partidului C.R.E.D.

(1) Congresul este organul suprem de decizie al partidului în privința reorganizării acestuia, prin fuziune, divizare sau alte forme de modificare structurală prevăzute de lege.

(2) Hotărârile Congresului privind reorganizarea sau asocierea se adoptă cu votul a două treimi (2/3) din numărul delegaților prezenți.

(3) Reorganizarea poate consta în fuziune, prin absorbție sau contopire, ori în divizare, totală sau parțială, conform art. 36 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, republicată.

(4) Fuziunea a două sau mai multe partide legal constituite se realizează prin aprobarea protocolului de fuziune de către organele supreme de decizie ale fiecărui partid, prevăzute la art. 14 din Legea nr.14/2003, în cadrul ședinței comune a acestora.

(5) În protocolul de fuziune se vor menționa, în mod expres, modalitățile de transfer al sumelor, bunurilor și contractelor deținute de partidele care fuzionează, precum și procedura de garantare a continuității vechimii în partid a membrilor partidelor politice care fuzionează.

(6) În protocolul de fuziune se stabilește caracterul acesteia: prin absorbție sau prin contopire.

(7) În situația fuziunii prin absorbție, unul dintre partidele politice își păstrează personalitatea juridică, subrogându-se în drepturile și obligațiile partidelor absorbite care își încetează activitatea, inclusiv prin cumularea subvențiilor acestora. În protocolul de fuziune se va preciza care partid își păstrează personalitatea juridică, având drept consecință păstrarea denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent și electoral, precum și a programului politic.

(8) Protocolul de fuziune și, dacă este cazul, modificările la statutul partidului care își păstrează personalitatea juridică se comunică, în termen de 10 zile de la adoptarea acestora, Tribunalului București, urmându-se procedura prevăzută la art. 25 și 26 din Legea nr. 14/2003, republicată.

(9) Denumirea integrală, denumirea prescurtată, semnul permanent, semnul electoral și programul politic ale noului partid pot fi noi sau pot proveni de la unul sau mai multe dintre partidele care participă la fuziune.

(10) Tribunalul București va examina documentele depuse de partidul politic nou-format din fuziunea prin contopire, potrivit prevederilor art. 20–22 din Legea nr. 14/2003, republicată.

(11) Ca urmare a hotărârii definitive a instanței de înregistrare a noului partid rezultat din fuziunea prin contopire, acesta va fi înscris în Registrul partidelor politice, iar partidele care au procedat la comasare vor fi radiate.

(12) Protocolul de fuziune, de divizare sau de asociere trebuie să cuprindă în mod expres:

1. a) denumirea integrală și denumirea prescurtată ale noii formațiuni/alianțe;
2. b) descrierea și semnul permanent (alb-negru și color);
3. c) obiectivele și modul de organizare;
4. d) dispoziții privind transferul patrimoniului, continuitatea membrilor și procedurile de înregistrare.

Art. 73  – Încetarea activității Partidului (Dizolvarea)

1) Partidul își încetează activitatea în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 14/2003, republicată, după cum urmează:

1. a) prin dizolvare dispusă de Curtea Constituțională, ca urmare a încălcării art. 30 alin. (7) și art. 40 alin. (2) și (4) din Constituție;
2. b) prin dizolvare dispusă de Tribunalul București, la cererea Ministerului Public;
3. c) prin dizolvare, prin hotărâre judecătorească a Tribunalului București, la cererea Ministerului Public, în conformitate cu art. 45 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 (unde se constată încetarea existenței partidului, cu respectarea normelor de procedură).

(2) Partidul își încetează activitatea în următoarele cazuri:

1. a) autodizolvare prin hotărâre a Congresului;
2. b) fuziune sau divizare, conform legii;
3. c) hotărâre judecătorească definitivă de dizolvare sau radiere din Registrul partidelor politice.

(3) În caz de dizolvare, Congresul stabilește modul de lichidare a patrimoniului, cu respectarea dispozițiilor legale.

(4) Lichidarea patrimoniului se face de către o comisie desemnată de Congres, sub supravegherea organelor competente.

(5) Hotărârea de dizolvare voluntară se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al delegaților prezenți la Congres.

(6) În caz de dizolvare prin hotărâre judecătorească, lichidarea patrimoniului se face conform legii, sub controlul instanței.

(7) În toate cazurile, documentele privind încetarea activității partidului se depun la Tribunalul București pentru înscrierea mențiunilor corespunzătoare în Registrul partidelor politice și se publică în Monitorul Oficial al României.

Art. 74 – Aprobarea Documentelor Fundamentale

Statutul și programul politic al Partidului C.R.E.D. sunt aprobate inițial de membrii fondatori, în vederea înregistrării partidului în conformitate cu Legea nr. 14/2003 privind partidele politice. După înregistrarea partidului, statutul și programul politic vor fi supuse validării și, după caz, modificării de către Congresul Național, în calitate de for suprem de decizie.

Art. 75 – Intrarea în vigoare a Statutului

 Prezentul Statut intră în vigoare în momentul adoptării sale de către membrii fondatori și, ulterior, este supus validării de către Congresul Național. Orice reglementări interne ale Partidului sunt nule de drept dacă încalcă dispozițiile legii sau ale prezentului Statut.

Art. 76 – Modificarea statutului

(1) Modificarea prezentului statut poate fi inițiată de Biroul Național de Conducere, de Comitetul Național de Conducere sau de cel puțin o treime din organizațiile județene/sector.

(2) Modificările se adoptă de Congres cu votul a două treimi din numărul delegaților prezenți.

(3) Modificările intră în vigoare numai după publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.